Celei este un cartier al
Corabiei, intrat in istorie prin Cetatea Sucidava si prin faptul ca l-a dat Revolutiei de la 1848 pe Popa Radu Sapca.

In mai toate orasele tarii este o strada cu numele lui Popa Sapca. Ba chiar si un penitenciar din Timisoara ii poarta numele. Ne-am fi asteptat ca si strada din Celei, unde s-a nascut el, sa se numeasca la fel. Dar pentru ca Sucidava este tot aici, strada a preluat numele cetatii, iar revolutionarului i-a ""revenit"" o strada din centrul Corabiei.

STRA-STRA-STRA... In Celei, copiii nu stiu cine a fost Popa Sapca, desi doua monumente il reprezinta. Unul se afla chiar pe locul unde isi avea bordeiul, iar celalalt este peste drum, intr-un parculet, cu alei si banci, avand in centru statuia din piatra. ""Popa Radu Sapca, unul dintre capii Revolutiei de la 1848"", scrie sub bustul sculptat. Cum Alina, o fetita de clasa a cincea, spune ca habar nu are cine este acest popa, colega mea, Gabi, se apuca sa-i explice ce si cum. ""N-am invatat la istorie despre el. Si nici acasa nu mi-a spus nimeni"", zice fata. Din curte iese o doamna, care este sotia unui stra-stra-stra-nepot al lui Sapca, pe la a saptea generatie. Neonila Sapca stie trecutul strabunului din familia in care a intrat si este mandra de acesta. Spune ca in copilaria sa petrecuta aici, in Celei, la istorie li se preda chiar arborele genealogic al lui Popa Sapca. Intr-o zi a devenit sotia unui urmas al acestuia. Intrebam daca exista ceva amintiri pastrate din acele vremuri si ne aduce doua tablouri in care apare impozantul preot revolutionar. Are o fiica, profesoara de romana-franceza, si un fiu plecat in Italia. Din nefericire, Florea Sapca, socrul Neonilei, se afla in spital. A fost o viata intreaga paznic, dar si ghid al ruinelor Sucidavei, bun cunoscator al istoriei, aflam, desi nu a avut carte prea multa. ""Il pasioneaza mult aceste lucruri"", spune sotia sa, care ne da cheile, si intram la Sucidava.

Citeste si:

CETATEA. Florea Baciu, fost director al Muzeului din Corabia, ne conduce prin sit. Arheologul a participat din a€™76 pana vara trecuta la toate sapaturile de aici. ""Noutatea descoperirilor de la Sucidava este o pasarela care se crede ca lega cetatea de podul construit de Constantin cel Mare peste Dunare"", spune arheologul. Ne poarta prin toate timpurile in care s-a construit la Sucidava: de la suci, un trib al geto-dacilor, la romani, la perioada constantiniana, la cea justiniana si chiar feudala. Bem apa din fantana secreta facuta in secolul al VI-lea si ne miram de sistemul de incalzire a locuintelor la romani si de caramizile lor care au rezistat pana astazi. ""Este nevoie de bani multi pentru a continua cercetarile si pentru a reconstitui zidurile si incinta cetatii"", spune arheologul Baciu despre ruinele aflate la 132 de metri de Dunare.

DE VAZUT LA SUCIDAVA