Guvernul a aprobat, in sedinta de ieri, pachetul proiectelor de legi privind siguranta nationala, dupa ce actele normative au fost amanate de mai multe ori in asteptarea avizului din partea Ministerului Justitiei. Potrivit premierului Calin Popescu Tariceanu, in sedinta de Guvern s-a ajuns rapid la o formula acceptabila tuturor membrilor Cabinetului, avand in vedere ca punctele divergente au fost solutionate inca de vinerea trecuta.
Cetateanul, pe primul loc
Pachetul de proiecte - care, potrivit primului-ministru, pune bazele unui sistem de securitate nationala in acord cu drepturile si libertatile cetateanului - este fundamentat pe un set de principii. Activitatea autoritatilor informative si de protectie va fi supusa unui control riguros politic, juridic si economic. Serviciile de informatii nu vor mai putea face acte de anchetare si investigare specifice structurilor de politie sau procuratura, cu exceptia actelor de terorism sau cele asimilate acestora. "Chiar si in cazurile definite clar de legea speciala actele premergatoare se vor face sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului. Din structura informativa nu pot face parte persoane care au comis grave incalcari ale drepturilor omului. Autoritatile informative nu mai pot derula operatiuni economico-financiare din care sa-si creeze bugete proprii paralele cu sumele alocate de stat pentru ca in trecut s-au semnalat numeroase abuzuri in aceasta privinta", a precizat Tariceanu.
Functionari cu statut special
Ofiterii de informatii, exclusiv cadrele militare, vor fi functionari publici cu statut special care lucreaza in folosul cetatenilor, si nu al serviciilor, raspunzand administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru orice restrangeri ale drepturilor si libertatilor constitutionale, in afara situatiilor prevazute de lege. Secretarul general al Guvernului, Radu Stroe, unul dintre autorii pachetului legislativ, a subliniat ca, potrivit noilor prevederi, ofiterii acoperiti nu vor avea acces in Parlament, Guvern, presa, sindicate si partide politice, iar Serviciul de Protectie si Paza (SPP) si Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) isi vor mentine statutul actual. Stroe a precizat ca in proiecte mentionate se prevede obligativitatea controlului in sfera actelor, actiunilor si a activitatilor informativ-operative, in conditiile in care, pana in prezent, legislatia nu conferea posibilitatea unui asemenea control. Ofiterii de informatii vor raspunde administrativ civil sau penal la incalcarea legilor, a drepturilor si a libertatilor sau cand opereaza in afara situatiilor prevazute expres prin lege. Bugetele serviciilor de informatii vor fi asigurate numai de la bugetul de stat.
Nota 7
"Ceea ce n-am reusit sa facem se refera la cele doua servicii - SPP si STS. Guvernul a luat o decizie, evident in unanimitate: se mentine statutul actual al acestor doua servicii. Ele nu sunt servicii de informatii. Guvernul este suveran in intelepciunea sa sa decida ceea ce crede de cuviinta in final", a spus Stroe. El a aratat ca, personal, are anumite insatisfactii fata de textul final al proiectelor de lege, pe care l-a punctat cu nota 7, "care este, totusi, o nota de trecere". Pachetul de legi din domeniul sigurantei nationale cuprinde proiectele privind activitatea de informatii, contrainformatii si protectie, statutul profesional si de cariera al ofiterilor de informatii, organizarea si functionarea SRI si a SIE, precum si proiectul Legii securitatii nationale a Romaniei.