Ziua de 26 octombrie 1956 a inceput cu lupte in mai multe orase din Ungaria, moment in care unele trupe locale s-au asociat razvratitilor. La ora 13:00 s-a anuntat acceptarea de catre Imre Nagy a unui program care cerea parasirea tarii de catre armata sovietica, formarea unui nou guvern, recunoasterea dreptului la greva, amnistierea revolutionarilor, continuarea grevei generale pana la satisfacerea revendicarilor. La ora 16:15, Comitetul Central al PMU declara ca intentioneaza sa inceapa negocieri cu guvernul sovietic pentru a obtine independenta tarii. Gomulka in Polonia si Tito in Iugoslavia au salutat revolta populatiei din Ungaria. La ora 20:25, trupele sovietice au inceput retragerea.
Pe 30 octombrie, Imre Nagy a anuntat revenirea la sistemul pluripartid din 1945. Pe 31 octombrie, a inceput actiunea de reinfiintare a partidelor istorice. In aceeasi zi au fost atacate trupele de Securitate, pe tot teritoriul, unii ofiteri fiind ucisi. Este momentul in care liderii comunisti din tarile satelite ale URSS au cerut lichidarea imediata a revolutiei din Ungaria. Merita amintit in acest context denigrarea violenta a evenimentelor de la Budapesta si sustinerea interventiei rusesti de catre oficialul Partidului Comunist din Franta, L'HumanitÚ. Intre 1 si 5 noiembrie 1956, a avut loc trecerea tancurilor sovietice peste granita ungara, incercuirea capitalei, a marilor orase si distrugerea centrelor de rezistenta. Ca urmare, Imre Nagy a denuntat, la 1 noiembrie, Pactul de la Varsovia si a cerut celor patru mari puteri ale ONU sa garanteze neutralitatea Ungariei. Statele Unite au promis trimiterea unui ajutor in valoare de 20 de milioane de dolari in bunuri de prima necesitate. La ONU, s-a votat daca se va pune sau nu in dezbatere cererea de asistenta a Guvernului maghiar.
Trupele sovietice au atacat Budapesta in zorii zilei de 4 noiembrie. La ora 6:00, JÓnos Kadar, alesul Moscovei, a citit un comunicat in numele "Guvernului revolutionar muncitoresc-taranesc ungar" care asuma aducerea "armatei sovietice sa ajute natiunea ... la zdrobirea sinistrelor forte ale reactiunii". Budapesta a fost ocupata in intregime, iar in urmatoarele zile au fost distruse focarele de rezistenta din alte localitati. Dupa 4 noiembrie a inceput un exod masiv, circa 200.000 de maghiari fugind prin Iugoslavia si Austria. Guvernul lui Imre Nagy s-a refugiat la Ambasada Iugoslaviei, pe care o va parasi la 23 noiembrie 1956. Membrii sai au fost preluati de sovietici si transportati in Romania. Peste un an, au fosti trimisi inapoi, iar in noaptea de 16 spre 17 iunie 1958 au fost executati patru lideri ai revolutiei, in frunte cu Imre Nagy.
Asa arata sfarsitul revolutiei ungare si inceperea epocii Kadar. Romania comunista a avut rolul ei in aceste evenimente. Echipa lui Gheorghiu-Dej a condamnat imediat Revolutia maghiara si i-a trimis la Budapesta pe Valter Roman si Aurel Malnasan pentru misiuni speciale. A contribuit la capturarea lui Imre Nagy, care avea sa fie tinut in detentie la Snagov. Istoricul Florin Constantinescu sintetiza responsabilitatea conducatorului roman in acesti termeni: "Gheorghiu-Dej si-a <<meritat>> pe deplin, prin inversunarea aratata fata de revolutia ungara, <<certificatul>> decernat de Hrusciov, atunci cand l-a caracterizat pe omologul sau roman drept <<un adevarat bolsevic>>."
Evenimentele din tara vecina au avut ecou si la noi. Preotii catolici si intelectualii maghiari si-au aratat intr-un fel sau altul solidaritatea cu insurgentii. Se stie ca peste o mie de locuitori maghiari din Cluj au fost impiedicati, in ultimul moment, sa organizeze mitingul planificat intr-un cimitir. Cei mai activi au fost studentii si elevii din clasele superioare. La Timisoara, Cluj, Oradea, Bucuresti si Targu-Mures studentii au raspandit manifeste si proclamatii chemand sa se urmeze exemplul tineretului ungar. In urma memoriilor facute, la Bucuresti au fost arestati 39 de studenti. La Timisoara, aproximativ 500 de studenti au protestat in sprijinul insurgentilor. Armata si Securitatea au ocupat campusul universitar retinand circa 3000 de tineri, dintre care 31 au fost condamnati. Securitatea a trecut la o vasta supraveghere a populatiei maghiare din Romania, care avea sa devina mai tarziu politica de stat. Gheorghe Gheorghiu-Dej si colegii sai din conducerea PCR au vazut in evenimentele din 1956 mai curand un argument pentru intarirea represiunii. Imblanzirea regimului a avut loc de abia la inceputul anilor '60. Destalinizarea in Romania, care a urmat destalinizarii din celelalte state de sub umbrela URSS, datoreaza si ea, peste timp, revoltei din Ungaria. Revolutia din 1956 a avut un rol determinat in schimbarea naturii comunismului european, in renuntarea la cele mai abjecte practici ale sale.