Londra le tranteste usa in nas muncitorilor romani

Marea Britanie a intors foaia. Desi in 2004 a manifestat bunavointa fata de mana de lucru est-europeana, nedecretand restrictii la cooptarea a 10 noi state in blocul comunitar, Guvernul de la Londra a considerat ca acestea se impun in cazul tandemului romano-bulgar, odata admis in UE. Ministrul de Interne britanic, John Reid, a prezentat, ieri, restrictiile care vor viza forta de munca din Romania si Bulgaria dupa momentul 1 ianuarie 2007. Astfel, in urma aderarii Romaniei la UE, Marea Britanie va accepta numai mana de lucru necalificata, in special in sectorul agro-alimentar, aceste masuri de control a imigratiei urmand sa fie aplicate pe o perioada "de tranzitie", a precizat oficialul britanic, potrivit Mediafax. Lucratorii necalificati din Romania si Bulgaria vor fi primiti pe piata muncii britanice in limita a 20.000 pe an, numarul celor care doresc sa se angajeze in domeniul agricol si alimentar neputand depasi 16.250, respectiv 3.500 anual. Ei vor avea dreptul la munca pentru sase luni, fara a beneficia de ajutoare sau locuinte sociale, potrivit noilor dispozitii, ce urmeaza sa fie revizuite la fiecare 12 luni, transmite Rompres. Romanii si bulgarii "calificati" pot veni sa lucreze in Marea Britanie, in baza unui permis de munca si "pentru locuri de munca specifice", nealocate pentru britanici, a incercat Reid sa indulceasca oferta, precizand ca numarul acestora va fi "dictat de nevoile economiei" britanice.
Planul Reid
Marea Britanie va elibera permise de munca pentru cetatenii romani si bulgari in functie de pregatirea lor profesionala, evaluata conform unui sistem pe baza de puncte, prevazut sa intre in vigoare incepand de anul viitor, a explicat ministrul de Interne britanic. "Angajatorii vor trebui sa convinga Guvernul ca exista o lipsa reala de forte de munca", a completat Reid, citat de Sky News, precizand ca restrictiile nu vor fi afecta liber-profesionistii din cele doua noi state din UE. Studentii din Romania si Bulgaria vor avea dreptul sa lucreze doar cu jumatate de norma in Marea Britanie, dupa aderarea celor doua tari la UE, in 2007, a mai spus oficialul britanic, intr-un comunicat adresat Camerei Comunelor. "Trebuie sa stabilim un echilibru intre necesitatile economiei si protectia fata de societatea noastra", a motivat Reid, citat de Mediafax. Anterior, purtatorul de cuvant al premierului Tony Blair a declarat ca Guvernul de la Londra "a recunoscut intotdeauna beneficiile imigratiei si ale largirii UE", insa, dat fiind faptul ca aderarea Romaniei si Bulgariei intervine la trei ani dupa admiterea a 10 noi state UE, "credem ca acesta este un proces pe care trebuie sa-l gestionam intr-o maniera tranzitorie". Cu toate acestea, planul Reid nu a fost primit prea bine in Cabinetul Blair, unii din membrii acestuia considerand masurile anuntate de ministrul de Interne drept un simplu "exercitiu de imagine", potrivit Daily Telegraph. La randul sau, ministrul britanic de Externe, Margaret Beckett, si-a exprimat "stupefactia" fata de intentiile colegului sau de la Interne, noteaza The Times. Mai mult, Beckett l-a acuzat pe Reid ca deterioreaza relatiile Marii Britanii cu Romania si Bulgaria.
Dublinul sare si el cu restrictiile
Anuntul Londrei nu a fost singurul in materie de restrictii vizand mana de lucru romana si bulgara, Guvernul de la Dublin aliniindu-se pozitiei britanice. Romanii si bulgarii nu vor avea acces liber pe piata muncii din Irlanda cel putin in primii doi ani dupa aderarea tarilor lor la UE, a decretat, ieri, Executivul irlandez, informeaza Rompres. Guvernul a decis sa nu acorde romanilor si bulgarilor aceleasi drepturi de care s-au bucurat lucratorii din statele intrate in UE in mai 2004, a explicat sec ministrul pentru Intreprinderi, Comert si Munca, Michael Martin, apreciind ca autoritatile de la Dublin trebuie sa manifeste prudenta si sa se concentreze pe necesitatile de integrare ale celor care au venit deja sa traiasca si sa munceasca in Irlanda.
Bucurestii reclama o "investitie proasta"
Guvernul va continua sa faca eforturi pentru ca "perioada de tranzitie" a restrictiilor impuse romanilor si bulgarilor pe piata muncii de catre autoritatile britanice sa fie cat mai scurta, a declarat, ieri, premierul Calin Popescu Tariceanu. El a aratat ca autoritatile de la Bucuresti au facut eforturi si pana in prezent pentru ca Executivul britanic sa nu adopte astfel de masuri restrictive si a afirmat ca ar fi anormal ca Guvernul roman sa adopte masuri similare, in contextul in care sustine necesitatea liberalizarii fortei de munca, conform principiilor fundamentale ale UE. Premierul a apreciat decizia Guvernului de la Londra de a impune restrictii pe piata muncii pentru cetatenii romani si bulgari ca fiind "o investitie proasta" pe termen mediu si lung, care cultiva teama si retinerea populatiei fata de Uniunea Europeana si care incurajeaza neincrederea in valorile europene. Tariceanu a admis ca este dreptul Guvernului britanic de a decide regimul fortei de munca, pe baza regulilor UE care permit introducerea unor astfel de perioade tranzitorii, dar a aratat ca migratia cetatenilor romani catre Marea Britanie nu trebuie considerata ca o amenintare reala, avand in vedere evolutia pozitiva a economiei romanesti si nivelul scazut al somajului din tara. "Avem un ritm de crestere foarte rapid, o rata a somajului in scadere, exista o rata medie a somajului in Romania de 5%, la nivelul de 4% se considera ca somajul nu mai este decat unul tehnic. Am ajuns in situatia in care economia romaneasca poate sa ofere locuri de munca din ce in ce mai bine platite", a afirmat primul-ministru. Tariceanu a mai subliniat ca nu a fost restrictionat total accesul fortei de munca, ci restrictiile se refera la forta de munca necalificata. Pentru forta de munca cu inalta calificare, regulile care functioneaza in prezent vor functiona si in continuare.
Sofia riposteaza
In replica la limitarea dreptului la munca a imigrantilor romani si bulgari, ministrul bulgar al Afacerilor Externe a anuntat ca tara sa va adopta masuri de retorsiune, relateaza Mediafax. "Bulgaria va examina posibilitatea impunerii de masuri reciproce" fata de tarile care decid restrictii pentru cetatenii bulgari dupa aderarea tarii noastre la UE, la 1 ianuarie 2007, a declarat purtatorul de cuvant al MAE de la Sofia, Dimitar Tancev. Anterior, acelasi purtator de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe bulgar a precizat ca "am fi dezamagiti daca libera circulatie a fortei de munca bulgara ar fi limitata". "Este vorba despre un drept" al Londrei "care decurge din Tratatul de aderare", a explicat oficialul bulgar, adaugand ca aceasta situatie "plaseaza Bulgaria intr-o situatie de inegalitate fata de noile state membre" care au aderat in 2004.
Varsovia, cu bratele deschise
Polonia se pregateste sa deschida accesul pe piata muncii pentru locuitorii tuturor statelor membre ale Spatiului Economic European (SEE), chiar daca acestea mentin restrictii de munca in cazul muncitorilor polonezi, a afirmat, ieri, Ministerul Muncii de la Varsovia, potrivit Mediafax. "Vom renunta unilateral la orice perioada tranzitorie in deschiderea pietei muncii pentru statele SEE (Uniunea Europeana, Islanda, Norvegia si Liechtenstein), chiar si pentru cele care aplica inca astfel de masuri fata de Polonia", a declarat ministrul adjunct al Muncii, Kazimierz Kuberski. Acesta a dat asigurari ca masura va fi valabila si in cazul muncitorilor romani si bulgari, incepand de la 1 ianuarie 2007, cand cele doua tari vor adera la Uniunea Europeana. "Speram ca pozitia noastra va servi ca exemplu altor tari care inca ezita", a adaugat oficialul polonez.
Comisia Europeana regreta
Comisia Europeana si-a exprimat, ieri, regretul fata de planurile unora dintre statele membre ale Uniunii Europene de a restrictiona accesul romanilor si bulgarilor pe pietele muncii, din 2007, informeaza Rompres. "Vom regreta daca statele membre care s-au deschis pentru cele 10 tari care au aderat in 2004 nu se vor deschide si pentru Romania si Bulgaria", a declarat un purtator de cuvant al Comisiei. "Vrem sa instituim libera circulatie a lucratorilor in intreaga Uniune Europeana cat mai curand posibil", a mentionat oficialul european. Reamintind ca impactul aderarii celor 10 state asupra economiilor nationale din UE a fost pozitiv, purtatorul de cuvant a admis insa ca "guvernele iau in considerare nu numai aspecte economice, ci si de alta natura".

---

Despre autor: