Daniel Fried a devenit asistent al secretarului de Stat al SUA la data de 5 mai 2005. inainte de a prelua conducerea biroului pentru probleme europene si eurasiatice, ambasadorul Fried a indeplinit functia de asistent special al presedintelui SUA
Daniel Fried a devenit asistent al secretarului de Stat al SUA la data de 5 mai 2005. inainte de a prelua conducerea biroului pentru probleme europene si eurasiatice, ambasadorul Fried a indeplinit functia de asistent special al presedintelui SUA si de Senior Director pentru probleme europene si eurasiatice in cadrul Consiliului National de Securitate incepand cu 22 ianuarie 2001. A fost una dintre persoanele cele mai activ implicate in definirea politicii SUA in domeniul securitatii euroatlantice, inclusiv pe problemele extinderii NATO si relatiilor NATO-Rusia. Prezent la Bruxelles, Daniel Fried s-a intalnit cu cativa dintre corespondentii de presa acreditati pe langa institutiile europene. Am extras cateva fragmente ale discutiei care a avut loc cu acest prilej,ordonate pe patru teme de stringeta actualitate: relatia dintre Georgia si Rusia, recentul text adoptat de Parlamentul Francez privind relatia cu Turcia, relatia cu Rusia siviitorul Summit NATO de la Riga. (Cristian Unteanu, Bruxelles)
Georgia indreptata spre dialog cu Rusia
Am sosit de la Tibilisi unde am fost in contextul tensiunilor care continua intre Rusia si Georgia. Evident, suntem extrem de ingrijorati de tensiunile existente acum intre cele doua tari. Sprijinim reformele economice si democratice din Georgia si integritatea teritoriala a acestei tari in cadrul granitelor sale recunoscute pe plan international. Si, foarte cinstit, sprijinim si aspiratiile Georgiei de a se apropia cat mai mult de institutiile europene si euro-atlantice. Nu exista nici un dubiu privind acest lucru. Colaboram impruna cu prietenii nostri europeni, cu ONU, cu OSCE in scopul rezolvarii "conflictelor inghetate". Toate aceste probleme sunt extrem de complicate din cauza recentelor tensiuni dintre Rusia si Georgia. Regretam foarte mult aceasta situatie si mai ales sanctiunile adoptate de Rusia impotriva Georgiei, embargoul asupra vinului, asupra legaturilor aeriene. Dar cele mai multe probleme, inclusiv pe plan emotional, le ridica hartuirea etnicilor georgieni, pur si simplu pentru ca sunt georgieni. Exista cazuri de deportari in cadrul carora o persoana a decedat, iar aceste lucruri sunt profund preocupante. Nu servesc absolut nimanui si sunt impotriva valorilor care ar trebui sa prevaleze pe acest continent.
Credem si ca Georgia si Rusia sunt tari vecine si asta ar trebui sa faca sa gaseasca niste cai pentru a putea trai impreuna, sa coopereze, deoarece tensiunile existente nu fac bine nimanui. Indemnul nostru adresat georgienilor a fost sa faca tot ce este posibil pentru a conlucra cu Rusia si acesta a si fost dealtfel si unul dintre mesajele pe care le-am transmis.
Am afirmat ca nu exista o solutie militara pentru nici unul dintre aceste conflicte. Optiunile militare nu au sens in nici un fel de circumstante. Sunt un lucru teribil. In repetate randuri, georgienii m-au asigurat ca privesc la optiune militara cu oroare, ca la o catastrofa care trebuie evitata. Au existat incidente in Osetia de Sud care i-au tulburat pe multi dintre noi. Vreu sa spun ca, din punctul de vedere al georgienilor, nu toate aceste incidente au fost instigate de georgieni: cei din Osetia de Sud s-au angajat intr-un comportament primejdios si provocator, incercand sa doboare un elicopter militar georgian. Dar le-am spus georgienilor, si acesta este un mesaj pe care l-am transmis si cu alte ocazii, ca trebuie sa faca un maximum pentru a promova solutiile pasnice. Pentru aceia dintre dvs care nu urmaresc indeaproape problematica din Georgia lucrurile pot sa para complicate si obscure, chiar pentru noi situatia este extrem de complexa. in vara, georgienii au trimis forte de politie intr-o zona din Abhazia, dar nu in cea controlata de abhazi, adica de autoritatile separatiste. Este vorba despre valea Khadori care, in principiu, este un no man's land. Prin asta, au reusit sa restaureze ceva ordine in zona. Abhazii au fost ingrijorati ca acesta era preludiul pentru actiuni militare impotriva lor, dar georgienii m-au asigurat ca nu era vorba decat despre restaurarea ordinii intr-o zona neguvernata. Iar zonele neguvernate devin foarte rapid un paradis pentru raufacatori. in acest caz, cu toate ca nu am criticat niciodata ceea ce au facut georgienii, totusi, daca in decursul operatiunilor de politie au comis violari ale acordului de incetare a focului, acesta este un lucru pe care-l criticam. Sper sa fi fost clar, deoarece este vorba despre o problema complicata.
"Penalizarea" genocidului armenilor
Cred ca Presedintele Chirac si-a exprimat ingrijorarile privind aceasta legislatie. si cred ca este un lucru corect. Impartasesc parerea ca aceasta legislatie care penalizeaza o discutie nu are nici un sens. Vreau sa fiu clar: SUA s-au pronuntat repetat, in mod public, asupra evenimentelor teribile, omorurilor, omorurilor in masa impotriva armenilor. Presedintele Bush a repetat acest lucru de mai multe ori: nu minimizam aceste evenimente, nu le negam. Dar, ca guvern, nu am acceptat sa le denumim "genocid". Nu am folosit acest termen. Cu siguranta, i-am indemnat pe turci si pe armeni sa priveasca la toate aceste evenimente intr-un mod cinstit si cu respectul datorat unei tragedii. Fiecare natiune pe care o cunosc, inclusiv a mea, are in trecutul sau lucruri de care nu este mandra. In SUA este vorba despre sclavie, despre tratamentul acordat indienilor americani, apoi internarea in lagare a unor cetateni americani in perioada celui de-al doilea razboi mondial, doar fiindca erau de origine japoneza. Sunt lucruri de care tara mea nu este mandra dar pe care le-a recunoscut si asumat intr-un mod cinstit, asa cum o face orice societate libera. Incurajam Turcia sa faca acelasi lucru si exista chiar voci din Turcia care indeamna la analiza propriei istorii. Este dureros, dar nu mi se pare evident ca rezolutii ca acelea adoptate de Parlamentul Francez vor incuraja acest proces. Noi sprijinim ideea unei dialog intre turci si armeni pe aceasta tema. Nu polemici, ci un dialog real. Cred ca insasi Turcia se gandeste din ce in ce mai profund la aceste chestiuni, asa cum ar trebui s-o faca, iar treaba celor din afara ar trebui sa fie de a incuraja Turcia sa faca acest lucru si sa sprijine dialogul intre cele doua parti si nu sa ia pozitii care sa ingreuneze acest dialog.
Cooperarea cu Rusia si viitorul extinderii NATO
Toti dorim cooperarea cu Rusia, dorim sa adancim cooperarea in toate modurile posibile. Exista cateva chestiuni care ne-au provocat ingrijorarea si, in acest sens, as dori sa evoc recenta declaratie a UE privind Georgia. Cred ca dialogul cu Rusia trebuie sa fie cinstit si deschis si sa ia in considerare si ingrijorarile pe care le impartaseste multa lume. O Rusie puternica si moderna care sa poata regla problemele cu vecinii sai... Suntem parteneri cu Rusia in probleme cum ar fi Iranul, Coreea de Nord. Rusia este un partener global, alaturi de UE, are si ea interese globale ca actor global ce este. Cooperam cu Rusia si speram ca ei sa fie extrem de constructivi.
In ce priveste Summitul de la Riga, nu credem ca va fi prilejul de a se face invitatii pentru aderarea de noi state la NATO. Cu cateva zile in urma, Presedintele Bush a vorbit despre convingerea noastra in ce priveste Croatia, tara care ar putea fi pregatita pentru a primi aceasta invitatie in 2008. Credem acest lucru bazandu-ne pe modul in care merge procesul de reforme in Croatia, acuzatul de crime de razboi Gotovina a fost arestat, iar asta a inlaturat ultimul obstacol existent. Croatii fac o treaba foarte buna. Albania si Macedonia au inregistrat si ele progrese extraordinare. Extinderea NATO a insemnat un mare succes, un succes fabulos. Priviti la calitatea relatiilor dintre Romania si Ungaria, dintre Polonia si Lituania: sunt acum vecini foarte buni, iar asta se datoreaza in mare parte faptului ca apartin toate marii familii a NATO si a UE. In mare parte, este vorba despre acelasi proces, iar UE este un lucru minunat. Extenderea a fost un lucru bun si ar trebui sa continue. Si va continua...Cat de departe va merge? Numaram acum cateva tari importante care si-au exprimat interesul pentru a face parte din NATO. Georgia se numara printre ele, dar este evident ca mai au multe de facut pina a fi gata. Ucraina este pe cale sa se decida si nu este in interesul nostru sa-i grabim. Sa-i lasam sa se decida, dar Ucraina trebuie sa stie ca pozitia Guvernului meu este ca aceasta tara este binevenita atunci cand va fi gata cu pregatirile si daca va vrea sa faca acest lucru. Nu este vorba despre o invitatie, ci despre un mesaj ca viitorul este deschis.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.