Dupa aderarea la UE, Romania trebuie sa isi concentreze toate eforturile pentru adoptarea monedei unice europene. Criteriile de convergenta care trebuie indeplinite pentru trecerea la moneda euro impun un calendar de masuri stricte, pe care toate guvernele postaderare vor fi obligate sa le implementeze. Toate aceste eforturi trebuie sa vina in intampinarea nevoilor societatii romanesti, astfel incat procesul de trecere la euro sa nu implice costuri sociale exagerate si inutile.

Criteriile de convergenta constituie un plan pe termen lung, 2007-2014, pe care autoritatile de la Bucuresti trebuie sa si-l asume in vederea adoptarii monedei unice europene. Principalele criterii de convergenta nominala se refera la indicatori precum rata inflatiei, ratele dobanzilor pe termen lung, deficitul bugetar, datoria publica si cursul de schimb fata de euro. Indicatorul care prezinta cel mai mare risc este rata inflatiei. La momentul adoptarii monedei euro, inflatia trebuie sa fie cu cel mult 1,5% mai mare decat media celor mai performante trei tari din UE. Tinta este foarte ambitioasa, avand in vedere ca in ultimii 16 ani inflatia a fost cel mai mare dusman al economiei.

Anii 2007-2008 vor fi cruciali pentru lupta impotriva inflatiei si pentru procesul de adoptare a monedei euro. Combaterea inflatiei presupune politici bugetare prudente, cu deficite scazute si restructurarea cheltuielilor publice. Politicile bugetare ezitante si ""generoase"" ale guvernarii actuale sunt o amenintare la adresa procesului de dezinflatie, iar intarzierea introducerii monedei unice va contribui la cresterea costurilor sociale ale integrarii Romaniei. Guvernul Tariceanu a decis, politic, sa amane ajustarea preturilor administrate pentru anii
2007-2008. Aceasta amanare va conduce la o crestere accentuata a preturilor in primii ani postaderare, la care se vor adauga excedentul bugetar prea mare si temperarea aprecierii monedei nationale. BNR va fi obligata sa adopte masuri restrictive de politica monetara, cu repercusiuni semnificative in economia reala.

Citeste si:

In perioada imediat urmatoare, autoritatile trebuie sa urmareasca si nivelul dobanzilor la titlurile de stat, cu maturitate la zece ani. Din cauza excedentelor realizate in
cursul executiei bugetare din 2005 si 2006, emiterea acestor titluri a fost inghetata, in vreme ce ratele dobanzilor au ramas la un nivel prea ridicat.

In 2006, Guvernul Tariceanu a majorat deficitul bugetar pana aproape de limita impusa de Tratatul de la Maastricht, iar tendinta pentru urmatorii ani este de crestere accentuata. Majorarea deficitelor e o amenintare majora pentru adoptarea monedei euro pana in 2013-2014. Romania are nevoie de prudenta in ceea ce priveste deficitul bugetar, iar atunci cand economia ""duduie"" politicile bugetare trebuie sa urmareasca realizarea unor excedente finale.

Indeplinirea criteriilor de convergenta nominala depinde de vointa politica a partidelor care se vor succeda la guvernare in anii de dupa 1 ianuarie 2007. Asa cum aderarea la UE a fost un deziderat al intregii clase politice, adoptarea monedei unice europene trebuie sa fie un obiectiv al tuturor fortelor politice, iar masurile necesare atingerii acestui obiectiv trebuie sa fie asumate in intregime de actorii vietii politice romanesti.