Ultimul barometru de opinie realizat de INSOMAR releva o anumita stabilitate a preferintelor electorale, dar si o mare indiferenta din partea celor pentru care nu exista o alternativa viabila la guvernare. Oricum, democratii beneficiaza de o cota dubla de optiuni din partea electoratului, fata de liberali. Si aceasta nu pentru ca PD ar fi mult mai eficient politic decat PNL, ci pentru ca exponentul simbolic al democratilor, seful statului, are o cota superioara de popularitate in raport cu exponentul liberalilor, premierul. Mai mult, Opozitia avand o atitudine defensiva si critic neconstructiva nu face decat sa consolideze, prin lipsa de actiune si programe alternative de guvernare, pozitia dominanta a fortelor politice aflate la putere, reiese din rezultatele barometrului. Romanii par sa sanctioneze excluderile recente din PNL, considerandu-le "decizii gresite", ce vor influenta in rau evolutia formatiunii liberale, reiese din rezultatele barometrului. Paradoxal, credibilitatea de care se bucura Mona Musca inregistreaza un plus spectaculos, dupa ce Colegiul CNSAS a decis ca ea a facut "politie politica". Specialistii INSOMAR sustin ca explicatia acestei evolutii se regaseste in respingerea de catre cetateni a stilului autoritarist al liderilor PNL. Barometrul a fost realizat in perioada 12-17 octombrie, pe un esantion de 1205 de persoane si are o eroare de 2,8%.
Indiferenta electoratului
Framantarile Coaltiei si zbaterile Opozitiei caracterizeaza conduita actorilor politici in perioada septembrie-octombrie, apreciaza specialistii INSOMAR intr-un comentariu ce insoteste sondajul de opinie. Aceste framantari se inscriu in peisajul accidentat al disputelor din interiorul Aliantei D.A., la care se adauga si lipsa de perspectiva a discursului practicat de actorii aflati pe ambii versanti ai spectrului politic. Indiferent daca miza acestui joc implica autonomii teritoriale, numiri de comisari la UE, reglari de conturi in interiorul partidelor ori lansarea de noi platforme politice, spectacolul public al liderilor si formatiunilor da senzatia unei monotonii pe care s-a instalat indiferenta unui electorat resemnat in fata absentei alternativelor la guvernare, se remarca in analiza sondajului. In aceste conditii, evolutia intentiilor de vot nu prezinta modificari semnificative comparativ cu luna trecuta. (Tabel 1)
Din certurile Aliantei, castiga PD
De pe urma situatiilor conflictuale din cadrul Aliantei D.A., cel care castiga procente este, ca de obicei, PD. In timp ce PNL se confrunta cu miscari centrifuge si actiuni contradictorii pe plan intern, celalalt partid al Aliantei se impune tot mai mult drept un actor capabil sa preia conducerea politicii interne, ocupand cu fermitate prima pozitie cu un confortabil scor de 32%, se subliniaza in comentarul INSOMAR. Situatia se valideaza cu atat in raporturile dintre cele doua formatiuni ce compun Alianta, unde suportul acordat de electoratul propriu inclina puternic tot spre PD (65% PD fata de doar 32% PNL). In buna masura insa acest raport nu exprima diferente calitative in pratica actiunii politice a celor doua partide, cat obiectiveaza cota superioara de popularitate a presedintelui in raport cu cea a premierului, perceputi ca exponenti simbolici ai celor doua formatiuni din Alianta. (Tabel 2)
Stilul autoritarist al liderilor PNL, sanctionat
Ecoul excluderilor spectaculoase din PNL lasa urme adanci in conduita electoratului, cu deosebire in cazul Theodor Stolojan, se subliniaza in comentariul ce insoteste sondajul. Despartirea liberalilor de fostul lor lider de succes este perceputa ca un fapt ce aduce profit electoral doar lui Stolojan (+3%) si, indrect, presedintelui Basescu (3%). De altfel, pentru circa 50% dintre cetateni deciziile luate de conducerea PNL de a exclude disidentii din partid este considerata mai degraba o "decizie gresita". In plus, plecarea lui Stolojan este apreciata ca un eveniment ce va afecta "in rau" situatia viitoare a partidului (58%). Mona Musca contabilizeaza un plus spectaculos la capitolul credibilitate (+6%), dupa ce luna trecuta pierduse 13 procente in urma deconspirarii colaborarii sale cu Securitatea. Specialistii INSOMAR sustin ca sursa acestei evolutii se regaseste in respingerea stilului autoritarist al liderilor PNL de a penaliza conduitele critice din interiorul partidului, actionand nediferentiat in cazul oricarui gest de insurgenta venind chiar din partea celor care au fost considerati locomotivele succesului electoral la ultimele alegeri. (Tabel 3)
Romanii, tentati de anticipate
Inadecvarea celor doua agende - civica si politica - tinde sa readuca in atentia electoratului tema anticipatelor, subliniaza realizatorii cercetarii sociologice. Respinsa constant pana nu demult de o majoritate confortabila, ideea organizarii de alegeri anticipate revine in actualitate prin asociere cu scrutinul din 2007 pentru Parlamentul European. Exprimata de presedinte ca un posibil prilej de a rezolva simultan cu acest eveniment politic major si problema conflictului din interiorul Aliantei, propunerea castiga teren la nivelul electoratului. Astfel, la data masurarii opiniilor pe aceasta tema, barometul INSOMAR consemneaza o apropiere intre pozitiile pro si contra anticipate, respectiv un raport usor favorabil celor care se declara "pro anticipate" (39%) fata de cei care nu adera inca la aceasta idee (43%). De remarcat, totusi, ca 17% dintre romani afiseaza deschis totalul dezinteres la adresa jocului "de-a anticipatele".
Cota de apreciere a personalitatilor politice de la putere aflate pe lista barometrului INSOMAR se imbunatateste semnificativ in intervalul de la ultima masurare, chiar si in situatiile paradoxale generate de consecintele contrare logicii dosariadei:
Opozitia defensiva
La polul opus, liderii Opozitiei se mentin in orizontul asteptarii "primei greseli", eliminand din calcul orice preocupare pentru "prima mutare". Eminamente defensiva si critic neconstructiva, conduita acestor lideri are toate sansele sa consolideze - prin lipsa de actiune si programe alternative de guvernare - pozitia dominanta a fotelor politice aflate la putere. Altfel spus, opozitia tinde sa devina primul si cel mai eficient agent electoral al Aliantei, riscand sa ramana cantonata in propriul proiect de reforma politica lipsita de orizont. In aceasta paradigma nu incape totusi liderul PIN Cozmin Gusa, se arata in comentariul ce insoteste sondajul. Cresterea indicatorului incredere cu circa 7% se explica mai putin prin continutul politic al mesajului, cat prin succesul public al discursului sau. Demn de semalat pentru specialistii INSOMAR este si faptul ca aprecierile exprimate la adresa lui Gigi Becali tind sa se stabilizeze in jurul a cinci-sase procente. (Tabel 4)
Parlamentul si partidele, campioni la neincredere
In privinta credibilitatii institutiilor supuse evaluarii barometrului, situatia prezinta o cvasi-stabilitate a opiniilor cetatenilor. Evolutia acestui indicator consemneaza cresteri semnificative in cazul Justitiei, mass-media si Guvernului, iar pierderile mai importante se observa in cazul Jandarmeriei. Ultimele locuri ocupate la capitolul credibilitate apartin Parlamentului si partidelor politice. (Tabel 5)