23 Octombrie 2006
La nici o saptamina dupa priponirea mea la domiciliu, in martie 1989, ciripitorii Securitatii lansasera printre mesele Casei Scriitorilor zvonul ca functionari ai ambasadei URSS imi dau, printre stinghiile gardului, icre negre cu lingurita si sampani
La nici o saptamina dupa priponirea mea la domiciliu, in martie 1989, ciripitorii Securitatii lansasera printre mesele Casei Scriitorilor zvonul ca functionari ai ambasadei URSS imi dau, printre stinghiile gardului, icre negre cu lingurita si sampanie cu biberonul.
Carevasazica, in vreme ce adevaratii scriitori beau bere proasta la madame Candrea si sufereau in libertate, coconul Kremlinului de pe strada Bitolia nr. 17 se umfla cu bunatati, in ciuda dricului Secu de la poarta.
Ar fi putut un roman sa vorbeasca asa, de-a-mboulea, despre foame, frica si frig, daca mina lunga a KGB-ului nu l-ar fi mingiiat grijulie pe crestet? Asta era nu doar intrebarea, ci si raspunsul.
Asa le-a fost inoculat unora serul binefacator al "rezistentei prin cultura", extirpindu-li-se printr-o operatie bine gindita complexul lipsei de reactie la raul din jur.

Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.