Testul nuclear nord-coreean a constituit o "provocare grava" si reprezinta o amenintare serioasa la adresa securitatii, a apreciat secretarul de Stat american, Condoleeza Rice, in cadrul unei conferinte de presa sustinuta, ieri, in comun cu omologul
Testul nuclear nord-coreean a constituit o "provocare grava" si reprezinta o amenintare serioasa la adresa securitatii, a apreciat secretarul de Stat american, Condoleeza Rice, in cadrul unei conferinte de presa sustinuta, ieri, in comun cu omologul sau chinez, Li Zhaoxing, la Beijing, ultima etapa a turneului sau asiatic. Li a declarat, la randul sau, ca emisarul chinez care s-a aflat, joi, in Coreea de Nord, a sprijinit reluarea unei cooperari mutuale si a discutat despre modalitatile de reluare a negocierilor in dosarul nuclear nord-coreean, aflate in impas. Ieri, dupa vizita chineza, o delegatie sud-coreeana, incluzand deputati si oameni de afaceri, s-a deplasat in Coreea de Nord pentru a sprijini un important proiect intercoreean, finantat de Seul. Un al doilea proiect al Seulului in Coreea de Nord este statiunea turistica montana Kumgang, situata in apropiere de frontiera dintre cele doua state peninsulare vecine. Statiunea atrage anual mii de turisti sud-coreeni. Ambele programe au beneficiat de o finantare totala de 950 de milioane de dolari din partea Coreei de Sud. SUA, permanent ingrijorate - sau afisat ingrijorate - de orice amorsa de program nuclear, au exprimat deja temerea ca si banii alocati pentru Kumgang ar fi utilizati in scopul finantarii programului nuclear nord-coreean.
Phenianul, nici un pas inapoi
Phenianul pare hotarat sa nu cedeze in fata pretentiilor Washingtonului. In opinia generalului nord-coreean Ri Chan Bok, razboiul "va fi inevitabil" in Peninsula Coreeana, daca presedintele american, George W. Bush, va continua sa ceara Phenianului sa "ingenuncheze", singura cale de a continua negocierile fiind renuntarea la sanctiuni. Intrebat daca nu exista riscul ca tehnologia nucleara detinuta de tara sa sa fie transmisa teroristilor, generalul a replicat presei ca Phenianul a dezvoltat "arme nucleare pentru a se apara". El a exprimat si garantia ca respectivele arme sunt destinate apararii Coreei de Nord si nu vor fi folosite pentru obtinerea unor avantaje financiare. El a adaugat ca Phenianul nu are nici o legatura cu organizatiile teroriste, relateaza Mediafax. Rugat sa comenteze afirmatiile liderilor nord-coreeni, potrivit carora, Phenianul va replica dur fata de orice fel de sanctiuni, generalul nu a fost in masura sa dea un raspuns concret, insa a sustinut ca tara sa detine rachete balistice cu raza de actiune scurta sau lunga si de capacitatea de a expedia arme nucleare. In privinta capabilitatii regimului nord-coreean de a dota rachetele cu focoase nucleare, Ri a refuzat, pur si simplu, sa raspunda la intrebare.
Un razboi mult prea scump
La randul sau, Casa Alba a respins, in urma cu doua zile, unele informatii conform carora SUA ar intentiona sa atace Coreea de Nord, sustinand ca, dimpotriva, sunt depuse eforturi pentru readucerea Phenianului la masa negocierilor internationale. La ora actuala, negocierile privind programul nuclear al Coreei de Nord implica cele doua Corei, SUA, Rusia, Japonia si China.
Un razboi impotriva Coreei de Nord ar costa Statele Unite viata a 100.000 de soldati si pierderi economice estimate la 100 miliarde de dolari, dezvaluie, in numarul de ieri, saptamanalul american Newsweek. Publicatia aminteste ca administratia fostului presedinte american, Bill Clinton, a abandonat proiectele privind o operatiune militara impotriva Phenianului, luand in calcul costurile foarte ridicate si enormele pierderi umane inevitabile pe care le-ar implica o asemenea interventie. In 1994, adauga Newsweek, presedintele Bill Clinton si seful Pentagonului la acea vreme, William Perry, au studiat posibilitatea unui razboi impotriva Coreei de Nord si au cerut o informare in acest sens generalului John Shalikashvili, seful Statului-Major interarme, si generalului Gary Luck, comandantul fortelor armate americane in Coreea de Sud. Prezentand raportul lor la Casa Alba, pe 19 mai 1994, generalii l-au informat pe Bill Clinton ca, in primele 90 de zile de ostilitati, ar trebui sa se astepte la cel putin 52.000 de militari morti sau raniti in randul armatei americane si 490.000 din fortele militare sud-coreene. Raportul estima, totodata, ca un razboi impotriva Coreei de Nord i-ar costa pe contribuabilii americani 61 de miliarde de dolari. Potrivit precizarilor ulterioare, facute de generalul Luck, pierderile totale ale SUA si Coreei de Sud, in cazul unui razboi impotriva Coreei de Nord, s-ar fi ridicat la un milion de persoane, dintre care 100.000 de militari americani ucisi. Un razboi impotriva Coreei de Nord ar costa bugetul american 100 miliarde de dolari, iar prejudiciul economic adus Coreei de Sud ar depasi 1000 miliarde de dolari, mai scrie Newsweek, subliniind ca, din acest motiv, administratia Clinton a renuntat la atacarea Coreei de Nord si a acceptat negocierile cu Phenianul.
SUA tin Coreea de Nord sub lupa
Totusi, Statele Unite sunt non-stop cu ochii pe Coreea de Nord. Incepand de joi, monitorizeaza un vas nord-coreean "suspect", dupa cum a afirmat o sursa din cadrul serviciilor americane de informatii. Potrivit postului de televiziune CBS, citat de Mediafax, o nava nord-coreeana, care ar putea transporta echipament militar interzis in urma sanctiunilor ONU, a parasit aceasta tara cu o destinatie necunoscuta. Vasul este monitorizat iar oficialii americani incearca sa afle ce se afla la bord, pentru a decide in privinta eventualelor masuri ce ar trebui adoptate. Trebuie reamintit ca, sambata trecuta, Consiliul de Securitate al ONU a aprobat sanctiuni impotriva Coreei de Nord, dupa ce Phenianul a anuntat, pe data de 9 octombrie, efectuarea unui test nuclear subteran.
China, aliat traditional al Coreei de Nord si complice nedeclarat oficial, dar arhicunoscut, al exercitiului de la inceputul lunii, afirma, acum, ca, saptamanile urmatoare, ar putea accentua presiunile asupra Phenianului - inclusiv prin reducerea exporturilor de petrol - daca acesta pregateste noi teste nucleare sau refuza sa revina la negocierile hexagonale. Conform cotidianului New York Times, oficiali de la Beijing au discutat despre reducerea exporturilor de petrol catre Coreea de Nord, daca aceasta ignora presiunea internationala exercitata in urma testului de la 9 octombrie. China furnizeaza intre 80 si 90 la suta din importurile petroliere ale Coreei de Nord, la preturi despre care Beijingul afirma ca sunt cu mult sub pretul pietei. Potrivit unor experti chinezi, oficiali de rang inalt ar fi afirmat, in ultima saptamana, ca intentioneaza sa impuna noi sanctiuni Phenianului, pe langa cele referitoare la arme, aprobate deja de Consiliul de Securitate al ONU.
Responsabilii chinezi vor renunta, probabil, la o astfel de masura, daca liderul nord-coreean, Kim Jong-il, accepta sa revina la negocierile internationale.
Kim Jong-Il a cerut scuze Chinei
Kim Jong-Il i-a transmis, deja, unui emisar chinez, ca Phenianul va reveni la negocierile pe tema programului sau nuclear daca Washingtonul renunta la sanctiunile financiare pe care i le-a impus. Ziarul Tang Jiaxuan a citat o sursa diplomatica din China, potrivit careia liderul de la Phenian si-a exprimat regretul fata de consilierul de stat, Tang Jiaxuan, fost ministru chinez de Externe, pentru faptul ca testul de la 9 octombrie a pus Beijingul in dificultate.
"Daca Statele Unite cedeaza pana la un anumit grad, vom face si noi acelasi lucru, fie ca este vorba despre discutii bilaterale sau in sase", a afirmat Kim. Phenianul insista asupra unor negocieri bilaterale cu Washingtonul, care, insa, respinge aceasta varianta si insista asupra procesului multilateral.
Seful diplomatiei sud-coreene, Ban Ki-moon, ales deja de Adunarea Generala a ONU, in functia de secretar general al Natiunilor Unite (dupa incheierea celui de-al doilea mandat consecutiv de cinci ani al lui Kofi Annan, la sfarsitul acestui an) a anuntat, ieri, ca saptamana viitoare se va deplasa in China, pentru discutii vizand criza nucleara nord-coreeana. El a precizat ca vizita la Beijing va fi efectuata, atat in calitatea de viitor secretar general al ONU, cat si in cea de ministru de externe al Coreei de Sud. Ban Ki-moon a dat asigurari ca, dupa ce va prelua oficial functia de secretar general al Natiunilor Unite, va juca un rol activ in solutionarea crizei nucleare nord-coreene si va numi, in acest sens, un emisar special al ONU, sau se va deplasa el insusi la Phenian.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.