Ajuns la a 51-a sa editie, Festivalul international al filmului de la Valladolid isi propune "sa celebreze diversitatea cinematografica" si sa ofere, timp de noua zile (20-28 octombrie) un ospat cinefil plin de raritati. Evitand programatic produsele
Ajuns la a 51-a sa editie, Festivalul international al filmului de la Valladolid isi propune "sa celebreze diversitatea cinematografica" si sa ofere, timp de noua zile (20-28 octombrie) un ospat cinefil plin de raritati. Evitand programatic produsele cinematografului comercial care se lafaie pe ecranele din intreaga lume, Festivalul serveste drept rampa de lansare unor cinematografii mai putin cunoscute, dar care au de oferit titluri demne de a fi admirate de un public insetat de noutate. Se conteaza pe spectatorii de o cinefilie ardenta, alcatuit in principal din studentii acestui important centru universitar din inima Spaniei.
Sectiunea oficiala reflecta intentia de a explora zone cinematografice mai putin cunoscute, reunind in competitie 15 pelicule adunate de pe cinci continente si sapte in afara concursului. Se intrec pentru trofeul "Spicul de aur" filme din tari precum Iran (E iarna de Rafi Pitts), Australia (Jindabyne de Ray Lawrence), Filipine (Pariorul de Jeffrey Jeturian), Japonia (Indecizie de Miwa Nishikawa), Elvetia (Domnisoara de Andrea Staka), Germania (Agentul de asigurari de Bulent Akinci), Egipt (Edificiul iacobin de Marwan Hamed), Maroc (Zile de glorie de Rachid Bucharib). Asa cum era de asteptat, numarul peliculelor hispanofone selectionate este important. Acestea provin din Argentina (Orasul din cer de Hernan Gaffet, Dreptul de familie de Daniel Burman), Mexic (Mai mult ca orice pe lume de Andres Leon si Javier Solar )si, bineinteles din Spania (Ciclul Dreyer de Alvaro del Amo, Femei in parc de Felipe Vega). Sunt prezenti si doi autori din tari foste comuniste, unguroaica Agnes Kocsis (Aer proaspat) si sarbul Goran Paskaljevic( Optimistul) care castiga in 1995 trofeul festivalului cu Cealalta America.
Nu lipseste nici Romania din selectia de la Valladolid: Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii de Catalin Mitulescu participa in sectiunea Punct de intalnire (sectiune si mai decis orientata inspre descoperirea unor noi autori) unde concureaza, alaturi de alte 10 filme, pentru un premiu in valoare de 12.000 de euro acordat pe baza voturilor publicului. Sunt foarte curioasa care va fi reactia spectatorilor de la Valladolid in fata acestui film premiat deja in cateva festivaluri, printre care si Cannes (premiul de interpretare acordat Doroteei Petre) si care a fost distribuit cu succes in Franta.
Cealalta importanta sectiune competitiva, Timp de istorie, propune 18 documentare de lung-metraj, abordand teme pe cat de diverse, pe atat de tentante. Personal ma simt atrasa mai ales de cele care reflecta lumea filmului, precum mexicanul Acme &co de Gregorio Rocha (despre proiectionostii din epoca cinematografului mut), spaniolul Goodbye America de Sergio Oksman (despre actorul nonagenar Al Lewis), italianul Marcello, O viata dulce de Mario Canale si Annarosa Morri (un portret al lui Marcello Mastroianni, actorul-fetis al lui Fellini) . Documentare de mare interes sunt incluse si in sectiunea oficiala, unde se va putea vedea Un adevar inconvenabil de David Guggenheim, despre campania lui Al Gore de informare asupra alarmantelor modificari climatice. Dar in aceasta sectiune participa, in afara de concurs, si The Queen de Stephen Frears, film in care straluceste Helen Mirren, premiata la Venetia pentru rolul reginei Elisabeta , pentru care va primi, probabil, si un Oscar. O alta prezenta prestigioasa in afara de concurs este Catch a fire a americanului Philip Noyce, o pelicula cu tema politica avandu-l pe Tim Robbins in rolul principal.
Multe sunt atractiile din programul acestei editii, care alege, nu intamplator, un lung-metraj de animatie in gala de deschidere: poeticul Azur si Asmar al francezului Michel Ocelot, optiune menita sa marcheze evolutiile interesante ale acestui gen cu mare priza la publicul tanar. Spectatorilor tineri le este destinat si ciclul Jocurile video si cinematograful, care incearca sa ilustreze influenta reciproca dintre aceste forme audiovizuale, fenomen caruia ii vor fi dedicate si o expozitie si o masa rotunda. Amanunte, intr-o corespondenta viitoare.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.