In timp ce marile orase europene trec in ofertele lor turistice ca atractie de prim rang numeroasele lor poduri romantice sau de o anumita rezonanta istorica, Romania nu se poate mandri prea mult la acest capitol. In sutele de kilometri de Duna

In timp ce marile orase europene trec in ofertele lor turistice ca atractie de prim rang numeroasele lor poduri romantice sau de o anumita rezonanta istorica, Romania nu se poate mandri prea mult la acest capitol.

In sutele de kilometri de Dunare, de la Bazias la Sulina, exista un singur pod care leaga malul roman de cel bulgar, intre Giurgiu si Ruse. Pe pamant romanesc, fluviul este traversat doar de podul rutier de la Giurgeni-Vadu Oii, si de complexul de poduri Cernavoda-Fetesti, unde se poate trece atat cu masina, cat si cu trenul. Cu masina se poate trece de la romani la sarbi si invers pe banda rutiera a barajului de la Portile de Fier 1, desi nu este un pod propriu-zis.

SALIGNY. Chiar daca stramosul nostru Traian a construit celebrul pod la Drobeta Turnu-Severin, abia dupa 18 secole am reusit si noi sa facem un pod peste Dunare. Genialul inginer Anghel Saligny ne-a adus ceva faima la momentul construirii podului sau la Cernavoda. Dupa ce, in lipsa de alte constructii, podurile de lemn facusera epoca la noi, a venit si randul podurilor de metal si beton. In 1882, guvernul a pus problema ridicarii unui pod care sa traverseze Dunarea spre Dobrogea. O comisie a guvernului de atunci, care refuzase opt proiecte internationale, i-a propus lui Anghel Saligny, in 1887, sa realizeze grandioasa lucrare. Marele inginer s-a inconjurat de alti specialisti, formati la Scoala Nationala de Poduri si Sosele, si a elaborat reteaua de poduri ce urmau sa fie legate intre ele ca unul singur. Ultimul nit de argint a fost batut la 26 septembrie 1895, cand a avut loc inaugurarea. Atunci, podul Fetesti-Cernavoda era cel mai lung din Europa. Ziarul Times scria: ""o realizare surprinzatoare la Cernavoda"", iar Ilustrazione elogia lucrarea lui Saligny ca pe una ""care poate fi luata ca model chiar si de alte tari cu mijloace tehnice mult mai avansate"". In timp, circulatia peste podul existent a devenit tot mai intensa, iar singura solutie care se impunea era construirea unui pod nou, paralel cu cel existent, in amonte, la o distanta de 30-80 m. Astfel ca in 1986 a fost dat in folosinta podul nou peste bratul Borcea, iar peste Dunare, la Cernavoda, in 1987.

MOST NA DRUJBATA. Podul care ne duce la vecinii nostri bulgari, numit al Prieteniei sau ""Most na drujbata"", a legat Giurgiu de Ruse pentru prima data la 20 iunie 1954. Are o lungime de 2.223,92 m, este compus din 38 de infrastructuri, circulatia facandu-se pe o punte rutiera pe doua benzi, pe linia ferata, precum si pe trotuarele pentru pietoni. Proiectat de V. Andreev si beneficiind de sprijinul financiar al fostului URSS, constructia sa a durat 2 ani. Este singurul pod de la noi care are o portiune culisanta, ce se ridica atunci cand pe sub el trece o nava mai inalta. In 2000, premierii roman si Bulgar, respectiv Adrian Nastase si Simeon de Saxa-Coburg, au semnat proiectul realizarii unui pod rutier si feroviar intre Vidin si Calafat. Cele mai optimiste previziuni dau ca an al inaugurarii 2010. Deocamdata, lucrurile s-au impotmolit pe ambele maluri ale Dunarii.

UNICAT. Podul de la Cernavoda a fost, la vremea inaugurarii, cel mai lung pod din Europa


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.