Ziaristii si democratia

Mai-toate sondajele de opinie care ajung in presa si sunt apoi comentate public aproximeaza optiunile intregii populatii. Investigatiile mai focalizate, care se ocupa de anumite segmente profesionale, de varsta, din anumite medii s.a.m.d. sunt de obicei sondaje comerciale, folosite in exclusivitate de catre comanditari, interesati sa-si adapteze cat mai bine oferta la cerere, la gusturile cumparatorilor (cercetarile de acest tip formeaza - de altfel - grosul contractelor pe care le desfasoara institutiile de sondaje, bine platite de marii producatori si distribuitori de produse de larg consum). Alte cercetari "focalizate" sunt realizate la comanda unor institutii, de obicei guvernamentale, cateodata si ONG-uri, interesate sa realizeze studii sau sa elaboreze strategii de actiune sectoriala. Mai apropiat de aceasta din urma categorie e sondajul realizat recent in randurile jurnalistilor din presa romaneasca. Comanditari au fost Asociatia Romana de Sociologie si cotidianul "Jurnalul national", care au apelat la serviciile Centrului de Sociologie Urbana si Regionala (CURS). Rezultatele au fost date publicitatii in serial, in ultimele zile.
Sondajul e foarte interesant in mai multe privinte: ofera informatii utile pentru creionarea portretului unei categorii profesionale care joaca un rol considerabil pe scena publica; spune multe despre chiar presa romaneasca, despre stadiul la care a ajuns ea dupa aproape 17 ani de democratie; si sugereaza prin contrast anumite concluzii asupra optiunilor politice ale populatiei romanesti.
94% dintre subiectii intervievati nu sunt membri ai unor partide, ceea ce indica independenta jurnalistilor. Apartenenta politica nu le este interzisa, e o optiune privata, dar i-ar influenta si le-ar putea afecta profesionalismul. Or, e vital pentru o democratie ca reactiile mass-media sa fie corecte. De altfel, 96% dintre gazetarii care au raspuns intrebarilor CURS considera ca presa e importanta (26%) si foarte importanta (restul) pentru functionarea democratiei.
Sunt - asadar - ziarele noastre cele de toate zilele, posturile de radio si de televiziune ideale, suta la suta independente? Inainte de a vedea cum le evalueaza propriii lor slujbasi, sa vedem preferintele politice ale jurnalistilor. Cum s-a observat deja, ele nu coincid cu cele ale intregii populatii. Nici n-aveau cum: fiindca in presa lucreaza oameni cu o instructie peste medie si bine informati, deci in masura sa aprecieze mai corect si mai putin emotional prestatiile de pe scena publica. In consecinta, iata Alianta PNL-PD urcand in preferintele ziaristilor pana la un impresionant 63%, in timp ce PSD inregistreaza doar 10 procente, iar Partidul Noua Generatie, cu 3, si PRM, cu 2, nu mai ating pragul de 5% pentru accesul in Parlament. Ceea ce inseamna ca profesionistii mass-media sunt mai severi decat media populatiei cu partidele descendente din sistemul comunist, corupte si nationaliste, preferand formatiunile mai moderne, mai pro-occidentale, fara nostalgii fata de vechiul regim. Optiune confirmata de scorurile - mici, dar superioare celor din sondajele si din alegerile ultimei perioade - obtinute de UDMR, 8%, si PNTCD (PPCD), 5%. E o inclinatie mai degraba morala decat ideologica, aproape 50% (49, mai exact) dintre subiecti declarand ca nu se simt apropiati de nici un curent politic. Dintre cei ramasi, ce-i drept, aproape jumatate (21% din total) prefera liberalismul, doar 8% opteaza pentru social-democratie, cate 4 procente inclina spre ecologism, respectiv spre crestin-democratie, cate 1% sunt "populari", respectiv conservatori, iar extremismele inregistreaza scoruri la fel de minuscule: 2% se declara nationalisti, 1% sustinand ideologia... comunista!
Cateva constatari se impun. Intai, la aproape 17 ani de la disparitia vechiului regim, reticenta fata de stanga a intelectualilor - intre care jurnalistii - se mentine, ceea ce explica de ce sunt marginale in peisajul romanesc institutiile mediatice cu atare orientare, spre deosebire de presa occidentala, care e preponderent de stanga. Oricum, daca neinregimentarea in partide e de apreciat, nu la fel e reticenta practic majoritara fata de orientarile ideologice (la cei 49% care nu se simt atrasi de nici una se adauga 7 procente de "Nu stiu/Nu raspund"): fiindca doar partizanatul politic propriu-zis e repudiabil, nu si asumarea de catre mass-media a unor orientari si a unor "filozofii" politice. In Occident, presa nu se sfieste sa-si declare optiunile si sa sprijine anumiti politicieni, in conformitate cu traditiile ziarelor si cu orientarile televiziunilor. La acest capitol, mai sunt de facut la noi pasi catre clarificari si polarizari necesare.
Poate ca intarzierile se datoreaza influentelor politice si financiare exagerate asupra presei romanesti. Peste tot in lume puternicii zilei fac presiuni, corup, incearca din rasputeri sa obtina sprijin pentru interesele lor de tot felul. Dar la noi - dupa cum cred jurnalistii, care vad ce se intampla in redactii - oamenii politici si cei "cu bani" influenteaza mass-media in proportie de... 82% (58 in mare masura, 24 in foarte mare...), respectiv... 85% (51(34)! Drept urmare, ziaristii considera ca presa e 77% partizana si foarte partizana (60(17); si asta - vai! - nu datorita afinitatilor ideologice...

---

Despre autor: