""Zece pentru Romania"", proiectul initiat de Realitatea TV si bazat pe o cercetare sociologica realizata de patru institute de sondare a opiniei publice (INSOMAR, IMAS, TNS - CSOP, CURS) isi propune identificarea si recunoasterea la nivel national a celor mai valoroase personalitati ale momentului - elitele societatii anului 2006.

Aflat la cea de-a doua editie, proiectul ""Zece pentru Romania"" a introdus si scriitorii printre categoriile cercetate, raspunzand astfel dezbaterilor si nemultumirilor iscate de absenta acestor elite din analiza precedenta. Anul trecut, in urma selectiei facute in randul publicului larg, scriitorii nu s-au calificat in cercetare, deoarece nivelul notorietatii in cazul acestei categorii a fost extrem de redus (notorietatea reprezentand un prim filtru de cercetare). Optimizarea cercetarii a presupus insa, mai mult decat introducerea unei noi categorii profesionale. Astfel, oamenii de afaceri au fost inlocuiti de marcile romanesti, iar scriitorii au fost introdusi alaturi de alte categorii profesionale precum: arhitecti, istorici, medici chirurgi, avocati.
O alta schimbare majora in cercetarea de anul acesta o reprezinta efectuarea analizei dintr-o dubla perspectiva: a membrilor breslei cercetatorilor si a opiniei publice. Astfel, membrii breslei isi vor evalua colegii, iar opinia publica va evalua elitele politice si jurnalistii. Nevoia de a inlocui criteriul ""notorietatii"" cu cel al ""valorii"" este ratiunea care sta la baza acestei schimbari metodologice.
ELITE. Desi sunt lideri de opinie si formatori ai mentalitatilor unor generatii intregi, scriitorii fac parte din categoria celor care nu sunt foarte vizibili in spatiul public. Prezenta si influenta lor este mai mult calitativa decat cantitativa, mai mult intensiva decat extensiva si actioneaza mai degraba asupra unui grup restrans de cititori decat asupra opiniei publice. In aceste conditii, mai putem considera scriitorii romani drept formatori de opinie? Mai ajung ei sa fie macar cunoscuti de publicul larg, astfel incat sa il poata si modela? Isi doresc oare scriitorii sa fie cititi de acest public larg care, majoritar, este needucat in a le descifra opera? Raspunsurile la aceste intrebari, dar si alte chestiuni privind conditia scriitorului roman contemporan, le-au oferit rezultatele cercetarii sociologice realizate in cadrul proiectului ""Zece pentru Romania"" in randul scriitorilor.
CRITERII. Ce isi doresc scriitorii? Raspunsul este simplu: sa fie buni. Nedumerirea apare insa atunci cand ii intrebam ce inseamna sa fii un scriitor bun. Pentru autorii respondenti, a fi bun inseamna, in primul rand, a fi talentat. Nimic surprinzator pana aici insa, ceea ce nedumereste este urmatorul criteriu identificat: notorietatea. Rugati sa identifice principalele criterii care definesc un bun autor in Romania de astazi, scriitorii insisi au stabilit urmatorul clasament: sa fie talentat (30%); sa fie cunoscut/citit (19%); sa aiba o cultura bogata (15%); valoarea operei (14%); sa fie actual/ancorat in realitate (12%); sa fie sincer (8%); sa fie original (8%); sa cunoasca foarte bine limba romana (8%); stilul (7%); sa scrie bine (6%); sa stie sa-si aleaga tema (6%).
Odata stabilite criteriile ce definesc un bun scriitor, breasla a decis: cei mai buni scriitori romani contemporani sunt urmatorii: Ana Blandiana, Andrei Plesu, Augustin Buzura, D.R. Popescu, Gabriel Liiceanu, Gheorghe Craciun,
Horia Garbea, Horia Roman Patapievici, Matei Visniec, Mircea Cartarescu, Nicolae Breban, Nicolae Manolescu. Inainte de a ne bucura sau intrista pentru prezenta/ absenta unor nume din aceasta lista, ar trebui sa nu pierdem din vedere criteriile dupa care breasla a facut alegerea si sa consideram acest clasament drept o provocare adusa opiniei publice. Iar cititorii apreciaza un scriitor bun in functie de cat de multe poti invata din cartile lui (42%), cat de mult iti capteaza atentia (41%) si cat de original este stilul in care scrie (31%). Toate aceste teme se vor dezbate duminica, la Realitatea TV, incepand cu ora 16:30.