Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 va aduce schimbari benefice in statutul comunitatilor romanesti din afara granitelor, a apreciat ieri, Mihai Gheorghiu, secretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe. “Noul statut al Romaniei este in masura sa implineasca unele din dezideratele mai vechi ale acestor comunitati”, a declarat Gheorghiu. Secretarul de stat a accentuat faptul ca Romania va fi intr-o “postura mai buna” in tratativele diplomatice cu tarile in care exista minoritati etnice romanesti. El a subliniat ca negocierile se vor purta in baza “principiului reciprocitatii”, pornind de la tratamentul pe care Romania il aplica minoritatilor etnice de pe teritoriul sau, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. “Nu exista un model unic, dar exista un standard european pe deplin acceptat”, a indicat Gheorghiu. De asemenea, in ziua prezentarii Raportului de tara al Comisiei Europene, pe 26 septembrie, presedintele Traian Basescu a declarat ca oficialii romani negociaza cu UE “o formula care sa nu duca la blocarea relatiilor dintre romanii care traiesc in tarile vecine si patr ia mama”, in perspectiva impunerii unor restrictii de calatorie. Basescu a precizat ca exista trei tari unde comunitatea romaneasca este extrem de importanta: Moldova, Ucraina (in particular Bucovina de Nord) si Serbia, cu Valea Timocului si Banataul Sarbesc.
Probleme pe relatia cu Serbia
Referindu-se la situatia romanilor din Timoc, Serbia, Mihai Gheorghiu a precizat ca Bucurestiul se afla in dialog permanent cu Belgradul si ca noua Constitutie a Serbiei, care urmeaza sa fie supusa unui referendum, face pasi importanti in directia reglementarii statutului romanilor. In Serbia, romanii care traiesc in Voivodina se bucura de recunoasterea oficiala ca minoritate nationala, in timp ce romanii din Valea Timocului apar in statistici cu numele de “vlahi”, fiind considerati de guvernul de la Belgrad un “grup etnic cu origine necunoscuta”.
Program educational
Strategia Guvernului roman privind romanii din afara granitelor a fost analizata, saptamana trecuta, in Conferinta Comunitatilor Romanesti din Europa. Evenimentul a costat Guvernul roman aproximativ 200.000 de euro.
Despre autor:
Sursa: Gardianul
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Horoscop bani săptămâna 8-14 iunie: Venus în Rac îți deschide portofelul!...
Sursa: garbo.ro
-
Anamaria Prodan, o nouă bătălie câștigată în instanță. Reacție după verdictul...
Sursa: kudika.ro