Presedintele Traian Basescu a sustinut ieri ca, in timp, Uniunea Europeana va trebui sa isi creeze propria comunitate de informatii, prin intermediul careia statele membre sa furnizeze date legate de riscurile asimetrice. Prezent miercuri la deschiderea celei de a III-a conferinte a comisiilor parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii si de securitate din tarile UE, care se desfasoara la Bucuresti, seful statului a afirmat ca, in prezent, informatia, la nivelul Uniunii Europene, circula foarte greu.
Exemplul romanesc
"Probabil, in timp, UE va trebui sa isi creeze o proprie comunitate de informatii, in care statele membre sa furnizeze date legate de amenintarile, de riscurile asimetrice. In momentul de fata, informatia circula dificil si doar in baze bilaterale intre serviciile de informatii din Europa. Sunt cooperari strict punctuale care, odata atins obiectivul, inceteaza si se revitalizeaza cu alte ocazii. Noi credem ca la nivelul UE trebuie creata o comunitate de informatii, in mod deosebit pentru transferul rapid si analiza centralizata a informatiilor legate de terorism, de traficul de stupefiante, de fiinte umane si de armament", a spus Traian Basescu, citat de Rompres.
Presedintele a dat exemplul Comunitatii Nationale de Informatii din Romania, creata tot din considerente de sinteza, datorita volumului mare de date venite din partea serviciilor si care, cu greu, puteau fi centralizate pentru factorii decidenti. "I-am spus noi, poate putin exagerat, Comunitatea de Informatii.
Ea este, de fapt, o structura de analiza, formata din analisti detasati de la toate serviciile interesate si care prezinta factorilor decidenti o informatie sintetizata.
Este solutia care ii fereste si pe decidenti de intrarea intr-o atmosfera de lectura continua a informatiilor, dar si mareste nivelul de acuratete a informatiei date decidentilor", a explicat presedintele. (R.G.)
Guvernul a amanat din nou Legile sigurantei
Guvernul nu a aprobat nici ieri pachetul de legi din domeniul sigurantei nationale invocand pentru a doua oara faptul ca Ministerul Justitiei nu a transmis in timp util observatiile sale. Purtatorul de cuvant al Executivului, Oana Marinescu, a explicat situatia prin faptul ca Ministerul Justitiei nu a transmis in timp util observatiile sale privind aceste texte si prin lipsa timpului necesar pentru ca amendamentele sa fie analizate si preluate de echipa de experti care a redactat pachetul legislativ in domeniu. "Ministerul Justitiei a trimis observatiile sale aseara tarziu, pe fax, si nu a existat o intalnire directa intre reprezentantii Ministerului si echipa care se ocupa de redactarea acestor texte. In cadrul unei astfel de intalniri trebuie sa existe o comunicare directa si mai ales o armonizare a punctelor de vedere", a spus Oana Marinescu. Ea a dat exemplu Ministerul Administratiei si Internelor care a transmis peste 130 de obiectii la proiectele de legi privind siguranta nationala si, in urma intalnilor dintre reprezentantii ministerului si expertii care lucreaza la aceste proiecte, unele obiectii au fost preluate in textele de lege, iar unele au fost clarificate cu MAI. Premierul Calin Popescu Tariceanu si-a exprimat nemultumirea ca Guvernul este obligat sa recurga la o noua amanare a momentului adoptarii legilor si a solicitat ca textele sa fie finalizate in perioada imediat urmatoare, astfel incat documentele sa poata intra pe ordinea de zi a sedintei Guvernului de saptamana viitoare. "Tocmai pentru a rezolva urgent aceasta problema, primul-ministru a solicitat ca expertii si reprezentantii tuturor ministerelor implicate sa se intalneasca azi si maine (miercuri si joi n.r.) si sa finalizeze textele. In cazul in care mai raman elemente in divergenta, urmeaza sa aiba loc o noua intalnire vineri, sub conducerea primului-ministru, pentru a se clarifica si adopta un punct de vedere comun care sa intre in discutia Guvernului saptamana viitoare", a spus purtatorul de cuvant al Executivului. (Corina SCARLAT)
Monica Macovei nu da avizul pentru proiectul Guvernului
Monica Macovei a explicat ieri, intr-un interviu pentru NewsIn, ca Ministerul Justitiei nu va da avizul pentru legile sigurantei nationale daca observatiile acestei institutii nu vor fi cuprinse in respectivele proiecte de lege. "Nimeni nu ma poate obliga sa dau acest aviz si nici nu ma poate acuza ca nu il dau, pentru ca avizul de legalitate pentru orice act normativ sau proiect de lege il da Ministerul Justitiei, si daca considera ca ceva nu e in ordine, nu il da, aceasta e regula jocului", a spus Macovei, aflata la Berlin. Ea a adaugat: "Stiu ca nu le convine multora, inclusiv premierului, le e greu sa inteleaga ca nu pot adopta un proiect de lege daca eu ma opun si nu dau avizul, dar asta inseamna sa pastram... sa mentinem legalitatea". Ministrul Justitiei a precizat si care sunt principalele observatii la legile sigurantei.
Centrul tehnic de interceptare a ramas la SRI
"O prima chestiune este cine face interceptarea si inregistrarea din punct de vedere tehnic. Astazi o face SRI pentru toti detinatorii de autorizatii... asta inseamna, mai clar, si pentru infractiunile de drept comun... furturi, talharii, omor, luare de mita, deci nu numai pentru infractiunile care privesc siguranta nationala. Exista o rezolutie a Consiliului European din 1995, cu privire la interceptarea comunicatiilor, unde se spune foarte clar ca mijloacele tehnice de interceptare si inregistrare a comunicatiilor in cauzele penale trebuie sa fie sub controlul institutiilor de aplicare a legii, la noi asta inseamna procuror... deci procurorii beneficiaza de informatii, el trebuie sa aiba si tehnic posibilitatea sa efectueze aceasta interceptare. Eu le-am trimis de mult timp aceasta rezolutie celor de la Secretariatul General al Guvernului, dar nu au tinut seama de ea si vad in continuare ca acest centru tehnic de interceptare a ramas la SRI, in lege spune ca este organizat, dotat si functional in cadrul SRI. Deci ramane ca si astazi, da?", a aratat Macovei. Ea a adaugat: "Eu scot din acest lant SRI. SRI poate sa ramana atunci cand e vorba de infractiuni impotriva sigurantei nationale, in fine, in urmarirea carora se fac interceptari. La celelalte, unde nu au nici o treaba, nu vad de ce".
"Abordarea complementara interprofiluri"
"O alta chestiune se refera, de exemplu, la punerea in aplicare a hotararii CEDO, Rotaru versus Romania, e o hotarare din 2000, si, repet, desi toate astea le-am mai sesizat oficial Guvernului de cateva ori, vad ca in continuare nu introduc aceste dispozitii. Practic, CEDO ne-a spus in Rotaru versus Romania ca trebuie sa avem dispozitii explicite si detaliate cu privire la persoanele autorizate sa consulte dosarele din arhiva SRI care privesc dosarele de Securitate, si trebuie prevazuta o procedura clara cum se intampla asta, adica nu in mod aleatoriu, daca vrea directorul Serviciului, lasa pe cineva in arhiva, daca nu, nu. In continuare nu se prevede nici un fel de detaliu si nici un fel de procedura cu privire la aceasta chestiune, deci nu se pune in aplicare hotararea CEDO", a mai mentionat Monica Macovei. Ea a adaugat: "O alta chestiune se refera la persoanele care pot solicita accesul la datele cu caracter personal ce o privesc, situatie in care afla, prin nu stiu ce mijloace, ca serviciile de informatii detin date cu privire la persoana sa si face o cerere si obtine accesul la aceste date. In proiect s-a mentionat ca acest lucru se poate face numai in legatura cu o situatie determinata, adica eu, cel care cer, trebuie sa identific o anume situatie din viata mea si nu pot cere date decat in legatura cu acea situatie. Si atunci am solicitat sa se elimine aceasta cerinta. E normal sa primesc accesul la toate aceste date, daca serviciile detin date despre mine, si nu sa identific o anume situatie din viata mea".
"Mai sunt numeroase contradictii intre proiecte, intre ele, mai sunt expresii de neinteles, si am sa va citez una foarte scurta, "abordarea complementara interprofiluri"... Nu cred ca va intelege cineva ce este asta... si aceste legi ne sunt destinate si noua, nu numai tehnicienilor de la servicii", a conchis Macovei. (A.H.)