Nicaieri in localitatile situate de-a lungul granitelor tarii, oamenii nu traiesc atat de aproape de vecinii lor ""de dincolo de fasie"", cum se intampla in comuna Ostrov din judetul Constanta, renumita mai ales pentru podgoriile sale. Practic, aici,

Nicaieri in localitatile situate de-a lungul granitelor tarii, oamenii nu traiesc atat de aproape de vecinii lor ""de dincolo de fasie"", cum se intampla in comuna Ostrov din judetul Constanta, renumita mai ales pentru podgoriile sale. Practic, aici, pe malul Dunarii, cateva imobile, unele apartinand Ostrovului romanesc, altele Silistrei bulgaresti, aproape ca se ating. Sunt despartite doar de o palma de verdeata, marginita de o mica alee, care este, totodata, si fasia de frontiera dintre cele doua tari. Oamenii de dincolo si de dincoace de fasie trec, practic, unii pe langa altii, se cunosc si se saluta ca intre vecini. De altfel, o ostroveanca sugubeata ne-a marturisit, foarte sugestiv, ca ""atunci cand vecinii astia de peste granita isi scutura covoarele, praful vine peste noi aici, in Romania"".

Intr-adevar, daca ajungi pentru prima oara prin aceste locuri, cand cobori de pe pontonul care traverseaza Dunarea, la Chiciu, dinspre Calarasi, ai impresia ca este vorba despre o singura localitate. Evident, de una romaneasca, specifica asezarilor dunarene. Dupa cativa pasi insa dai nas in nas cu vamesii romani, in uniforma binecunoscuta, care te indruma parinteste: ""Daca o tineti inainte si apoi faceti putin stanga, mergeti spre Cernavoda sau spre Medgidia si Constanta. Daca faceti dreapta, dati imediat in vama bulgareasca, de aici de la Silistra"". Realizezi atunci ca, dupa ce serpuieste zeci de kilometri prin Dobrogea, granita dintre Romania si Bulgaria se varsa aici, in Dunare.

KIWI DE OSTROV. Singurul loc din Romania unde se cultiva kiwi se afla aici, la Ostrov, pe malul Dunarii. Un soi de kiwi, special adus din Italia, mai rezistent la temperaturile scazute din aceasta zona. Totul a inceput acum zece ani, cand un cercetator ""fanatic"" de la Facultatea de Agronomie din Bucuresti a lansat aceasta idee revolutionara pentru pomicultura autohtona. ""A venit pur si simplu aici si ne-a spus ca vrea doua hectare ca sa planteze kiwi"", povesteste directorul economic al societatii viticole Ostrovit, Dorobat Constantin. Dar primul an n-a fost deloc bun pentru ""oaspetii"" exotici. A dat gerul peste ei si a trebuit sa fie ""rasi"" de deasupra solului. Dar butasii de kiwi au supravietuit. Anul urmator au scapat de inghet. Intregul proces de dezvoltare, de la stadiul de samanta la fruct, a durat mai bine de cinci ani.

Asadar, au trecut zece ani de cand, pe malul Dunarii, cresc kiwi. Directorul Dorobat spune ca afacerea trebuie privita ca pe un hobby, pentru ca nu se face productie ""la nivel comercial"", ci doar pentru consumul intern, evident, contra cost. Adica, pentru rudele, prietenii, vecinii celor care se ocupa de aceasta activitate. Totusi, sunt multi comercianti interesati sa achizitioneze cantitati mari de kiwi, pentru vanzare, pretul initial de cumparare al unui kilogram nedepasind 40.000 de lei vechi, deci, un pret atractiv.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.