De ce masuram increderea in institutii? Ce inseamna sa ai incredere in institutii? Increderea in institutii, in ceilalti oameni, in general, in personalitati politice si figuri publice au facut si fac obiectul a numeroase studii si cercetari la nivel national si international.
Dintre multiplele definitii ale increderii consemnam aici doar una: a spune ca am incredere in cineva (individ sau institutie) inseamna ca ma astept ca acea persoana sau institutie sa actioneze in beneficiul meu, desi ar avea destule stimulente pentru a nu o face. In contextul democratizarii si consolidarii societatii civile, studierea increderii in institutii este deosebit de importanta, intrucat poate releva masura in care aceste institutii (mai ales cele noi precum Parlamentul, partide politice, alegeri libere etc.) au prins radacini in societatile post-totalitare. Potrivit unor analisti, increderea in institutii este parte a ""capitalului social"" alaturi de increderea generalizata (in semeni) si retelele asociative in care sunt implicati indivizii. Liantul numit ""incredere"" ii face pe oameni sa se implice mai mult in sfera vietii publice; in analizele electorale, increderea intr-un anumit partid politic sau candidat sunt adeseori predictori insemnati ai intentiilor de vot. De asemenea, conform lui R. Putnam, un nivel ridicat al ""capitalului social"" are efecte pozitive asupra dezvoltarii economice a comunitatilor si societatilor. Trebuie insa precizat ca, masurata cantitativ, variabila ""incredere in institutii"" are un grad foarte mare de relativitate. Bunaoara, la nivelul populatiei, increderea in unele institutii este semnificativ influentata de reprezentantii acestora. Increderea scazuta in Parlament ori in partidele politice este rezultatul modului in care populatia percepe evolutiile (infiorator de) lamentabile ale unora dintre reprezentantii acestor institutii. In cazul altor institutii, cum ar fi Armata sau Biserica, increderea acordata lor pare sa fie mai putin influentata de comportamentele si opiniile exprimate de oamenii in uniforma ori de cei in sutane. Foarte probabil ca pentru jurnalisti, increderea in institutii are si alti determinanti, intrucat unele institutii sunt furnizori de informatie ori materie prima pentru jurnalisti. Este posibil ca, prin comparatie cu publicul larg, jurnalistii sa fie mai critici in raport cu unele dintre institutiile societatii romanesti. Acest lucru se poate datora atat nivelului de instructie si pregatire ridicate ale jurnalistilor, dar si interactiunilor deosebit de frecvente pe care jurnalistii le au cu reprezentantii diverselor institutii. Si, dupa cum unii jurnalisti pot depune marturie, interactiunile cu reprezentantii multor institutii reprezinta de multe ori experiente absolut nefericite.
Trecand de la ipoteze la date remarcam ca primele trei institutii investite cu incredere de catre jurnalisti sunt, in ordine, Uniunea Europeana (63%), mass-media (62%) si Armata (53%). Am putea spune ca primele doua institutii sunt prin excelenta institutii ce simbolizeaza democratia si libertatea de exprimare. La nivelul populatiei, potrivit datelor CURS din alte sondaje reprezentative pentru cetatenii Romaniei cu varste de 18 ani si peste, configuratia topului increderii este diferita: cea mai mare incredere este acordata de populatie Bisericii (intre 80%-85%), urmata de Armata (incredere intre 70%-77%) si mass-media (60%-63%).
Interesat este (si) modul in care jurnalistii se raporteaza la sistemul educational. Desi cunosc foarte bine situatia din invatamantul romanesc si sunt de multe ori cei mai aprigi critici ai sistemului autohton de educatie, jurnalistii intervievati in sondajul nostru plaseaza sistemul de invatamant/scoala pe locul al patrulea in topul increderii (51% incredere multa si foarte multa). Intre primele 10 institutii in care jurnalistii au incredere (desi oarecum scazuta) mai regasim bancile (37%) si organizatiile neguvernamentale (36% incredere). Opiniile populatiei si cele ale jurnalistilor par sa fie similare in privinta institutiilor precum Parlament, partide politice, Guvern si Justitie, in sensul ca atat jurnalistii, cat si populatia plaseaza aceste institutii la coada topului increderii. Notam insa unele diferente intre evaluarile populatiei si cele ale jurnalistilor. Astfel, 13% dintre jurnalisti au incredere in Justitie, in vreme ce doar 4% din populatie acorda incredere acestei institutii.
Increderea in Guvern are o cota de 11% in randul jurnalistilor si doar de 2% in randul populatiei. In fine, increderea in Parlament are un nivel de 9% in esantionul de jurnalisti si numai 1% in cel al populatiei. In concluzie, in timp ce populatia investeste incredere in principal in institutii cu o autoritate traditionala (Armata si Biserica), increderea jur-nalistilor pare sa se indrepte in primul rand catre institutii precum Uniunea Europeana si mass-media.
Parerile publicului larg si ale jurnalistilor par sa se apropie in privinta insitutiilor codase in clasamentul increderii (Justitie, Guvern, Parlament, partide politice). Desi exista unele diferente intre increderea acordata de publicul larg si cea acordata de jurnalisti Justitiei, Guvernului, Parlamentului si partidelor politice, reprezentantii acestor institutii ar trebui sa-si piarda (macar pentru o noapte) somnul contempland nivelul scazut al increderii de care se bucura in randul publicului larg si al jurnalistilor. (Catalin Augustin Stoica - director Cercetare CURS, Ionela Sufaru - sociolog CURS)

Click pe grafic pentru zoom

MASS-MEDIA SI DECONSPIRAREA SECURITATII