Regulile dupa care romanii isi vor alege reprezentantii in Legislativul de la Strasbourg - stabilite in mare taina, fara dezbatere publica, de Comisia parlamentara pentru elaborarea Codului electoral - starnesc nemultumirea opozitiei si societatii
Regulile dupa care romanii isi vor alege reprezentantii in Legislativul de la Strasbourg - stabilite in mare taina, fara dezbatere publica, de Comisia parlamentara pentru elaborarea Codului electoral - starnesc nemultumirea opozitiei si societatii civile. Voci avizate din zona civica si politica sustin ca proiectul Legii privind alegerile pentru Parlamentul European, care va fi definitivat maine in comisia speciala, nu asigura cadrul necesar unei corecte selectii a valorilor, existand riscul ca Romania sa fie reprezentata in forul amintit de foarte multi exponenti ai partidelor populiste conduse de lideri "tip Gigi Becali". "Este rodul targuielilor de natura politicianista intre actorii care gestioneaza alegerile" - spune despre proiect Vasile Puscas (PSD), el insusi autor al unei initiative de profil, bazata pe sistemul "regional" si vot preferential. O viziune asemanatoare are si Asociatia Pro Democratia (APD), care propune, potrivit lui Cristian Parvulescu, un sistem electoral de lista inchisa si vot preferential optional organizat la nivelul a opt circumscriptii electorale. Puscas si Parvulescu si-au expus argumentele ieri, in cadrul unei dezbateri organizate de APD la care au participat si reprezentanti ai Comisiei speciale. In cadrul discutiilor, criticii sistemului de vot pe lista nationala au incercat sa-i convinga pe decidenti ca o astfel de reglementare permite liderilor populisti gen Gigi Becali si Vadim Tudor sa recurga la un tertip inselator pentru electorat si pagubos pentru reprezentarea Romaniei in Europa. Iata mecanismul: sefii PNG si PRM se vor aseza in fruntea sirului de candidati propusi de partidele lor pentru PE doar pentru a trage dupa ei o lista cu personaje anonime si lipsite de valoare, caci a doua zi dupa numararea voturilor "locomotivele" se vor retrage, lasand locul supleantilor necunoscuti si Romaniei o nedorita zestre.
Alegerile, la vara
Prezent la discutii, seful Comisiei, ministrul Mihai Voicu (PNL), a dat de inteles insa ca forma convenita deja - cu lista nationala blocata si prag de 5% - va fi batuta in cuie in plen. Voicu a anuntat ca membrii Comisiei urmeaza sa finalizeze, astazi, discutiile la Legea privind alegerile pentru Parlamentul European, iar pana la jumatatea lui februarie 2007 actul normativ sa fie adoptat de Parlament si promulgat de seful statului. Apoi, Guvernul va avea la dispozitie 90 de zile pentru organizarea scrutinului. In aceste conditii, alegerile pentru Parlamentul European se vor desfasura in vara anului viitor. Pana atunci, Romania va fi reprezentata in PE de actualii euro-observatori, care au fost numiti de partidele politice, nu alesi, dar care vor avea, dupa 1 ianuarie 2007, drepturi depline si drept de vot, pana la organizarea alegerilor in tara.
Legea, precum proiectul
Comisia parlamentara care dezbate Legea privind alegerile pentru PE a fost constituita in mai 2006, desi a existat o initiativa legislativa pe aceasta tema, a deputatului PSD Vasile Puscas, inca din octombrie 2005. In 6 septembrie 2006, Guvernul a adoptat propriul proiect, avizat de Ministerul Integrarii Europene si l-a trimis rapid la Parlament. Acolo l-a preluat Comisia speciala care a decis, cu majoritate calificata de "doua treimi", ca sistemul de vot sa fie cel bazat pe lista nationala blocata, cu prag de 5%, cu posibilitatea de a se inscrie si candidati independenti care trebuie, insa, sa depaseasca acelasi prag electoral. PSD si grupul minoritatilor nationale au dorit vot regional, dar parlamentarii europeni nu vor reprezenta neaparat Romania, ci partidele politice din care fac parte, a motivat ieri Voicu. Tot el a dezvaluit ca, potrivit unei intelegeri la nivel de partide, grupurile parlamentare nu vor sustine in plen amendamente formulate la articolele parafate cu "doua treimi" in Comisie, astfel ca, foarte probabil, Legea va arata precum proiectul.
Fara consultari
Cristian Parvulescu a reclamat in primul rand faptul ca proiectul de lege privind alegerile pentru PE depus de Guvern la Parlament nu a fost suspus dezbaterii publice, nici consultarii cu partidele politice din coalitie, asa cum prevad normele transparentei decizionale. "Politica electorala este o politica publica si trebuiau sa existe consultari pe aceasta problema", a argumentat seful APD. Parvulescu si-a manifestat "frustrarea" ca Ministerul Integrarii Europene si Guvernul nu au realizat aceste consultari publice. Raspunsul ministrului Voicu a fost ca nu au existat astfel de consultari pentru ca nu ar fi fost "relevante", deoarece proiectul urma sa fie dezbatut in Comisia parlamentara. El a precizat ca, in perioada urmatoare, vor fi discutate in Comisie capitolele din Codul electoral privind Autoritatea Electorala Permanenta si reglementarile privind cartile de alegator. Parlamentarii vor stabili si modalitatea de vot pentru romanii din strainatate. "Sper sa avem sute de sectii de votare acolo unde sunt multi romani care lucreaza in Italia, Spania, Franta. Vom vedea cum putem rezolva aceasta situatie, poate va exista si vot prin corespondenta", a mentionat Voicu.
Varianta Puscas
Vasile Puscas a prezentat initiativa legislativa a PSD, care promoveaza sistemul de vot proportional cu vot preferential, cu lista deschisa, astfel incat toate voturile exprimate sa fie luate in considerare. Aceste prevederi ar fi dat dreptul cetatenilor sa-si exprime mult mai clar optiunea privind politicile europene, considera Puscas. El a spus ca sustine necesitatea constituirii unor circumscriptii regionale, asa cum exista in tarile mari din Europa, alegatorii avand posibilitatea sa se concentreze mai mult pe calitatea parlamentarilor, iar partidele politice sa faca o selectie mai buna a candidatilor si sa se deschida, astfel, drumul spre votul uninominal. "La noi nu s-a discutat despre Parlamentul European. Romanii cred ca Parlamentul Romaniei devine o filiala a PE si nu se vorbeste despre preluarea unor competente, despre modul in care se iau deciziile si despre rolul foarte important al grupurilor politice. Noi adoptam metodologia anilor '70-'80 in loc sa mergem pe ce se intampla acum si pe tendintele actuale din statele UE", a remarcat fostul negociator-sef cu UE.
Ingrijorari
Votul pe regiuni, propus si de Pro Democratia, recunoaste diversitatea comunitatilor care exista intr-o tara, dar partidele din Romania opteaza acum pentru liste nationale "din comoditate", a sustinut Cristian Parvulescu. Atat presedintele APD, cat si colegul sau de Asociatie, Adrian Sorescu, au apreciat ca un sistem regionalizat de vot - pe cele opt euro-regiuni existente deja in Romania - asigura in mai mare masura protectia impotriva liderilor populisti si extremisti decat un sistem cu o singura lista stabilita de la "centru". Aceasta pentru ca, in conditiile sistemului regional, "locomotive" precum Vadim Tudor si Gigi Becali - in cazul in care candideaza - nu vor putea fi "cap de serie" decat pe o singura lista din cele opt. Prezent la dezbatere, deputatul PD Valentin Iliescu s-a referit si el la "pericolul" PNG. "Acest partid si acest personaj politic, pentru care nici legea nu reprezinta un obstacol, castiga foarte mult teren", a avertizat Iliescu, apreciind ca Becali ar putea profita de alegerile pentru PE si ar putea ajunge sa aiba o popularitate de 10%, "daca Steaua trece in primavara europeana". (Ovidiu BANCHES)
Ce este Parlamentul European
Parlamentul European (PE) reprezinta in prezent corpul legislativ al Uniunii Europene, care a castigat in importanta intr-un mod spectaculos in ultimii 15 ani. Nucleul actualului corp legislativ l-a reprezentat Adunarea Parlamentara a tarilor membre ale Comunitatii Economice Europene, initial membrii sai fiind numiti dintre parlamentarii tarilor membre CEE. Din 1979, euro-deputatii din Parlamentul European sunt alesi in mod direct. Legislativul comunitar, de la un rol aproape decorativ la inceputurile comunitatii europene, a inceput sa primeasca atributii din ce in ce mai importante, avand in vedere faptul ca este legitimat direct prin votul cetatenilor europeni, cum ar fi dreptul de co-decizie in legislatia europeana si asupra bugetului UE. In prezent, Parlamentul European are 732 de euro-deputati, la care se vor adauga alti 35 de reprezentanti ai Romaniei si 16 ai Bulgariei.
Romania si PE
Potrivit Tratatului de Aderare, Romaniei, in calitate de stat membru UE, ii revine un numar de 35 de locuri in Parlamentul European (PE) pentru perioada dintre data aderarii si inceputul legislaturii 2009-2014. Tratatul de Aderare prevede, totodata, ca Romania trebuie sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European inainte de 31 decembrie 2007. Conform Tratatului de la Nisa, pentru legislatura 2009-2014, numarul de deputati ce revine Romaniei in Parlamentul European, va scadea la 33.
In general, statele care au devenit membre UE au preferat sa organizeze alegeri europene dupa data aderarii. Trei state membre (Austria, Finlanda si Suedia) au avut posibilitatea organizarii alegerilor in intervalul dintre semnarea Tratatului si aderarea propriu-zisa (aceasta fiind prevazuta in TA ca urmare a solicitarii exprese a Austriei), dar nu au utilizat aceasta optiune, preferand sa organizeze alegeri dupa data aderarii. Cele 10 state care au aderat recent la Uniune au optat, de asemenea, pentru organizarea alegerilor dupa aderare, intrucat momentul aderarii lor (1 mai 2004) a fost foarte apropiat de momentul organizarii alegerilor europene la nivelul UE in ansamblu (13 iunie 2004).
Deputati numiti pana la alegeri
Pana la organizarea alegerilor pentru Parlamentul European, Romania va fi reprezentata in legislativul comunitar de catre euro-observatori, numiti din randurile actualilor parlamentari de la Bucuresti. Legitimitatea acestora decurge tocmai din faptul ca sunt alesi in Parlamentul Romaniei si desemnati de catre acesta ca euro-deputati. Dupa data aderarii, acestia vor beneficia insa de ansamblul drepturilor ce revin colegilor lor parlamentari europeni, inclusiv dreptul de vot.
Potrivit aranjamentelor politice ce stau la baza functionarii delegatiei euro-observatorilor romani la Parlamentul European, orice eventuala modificare in componenta acesteia (prin renuntarea/retragerea unora dintre parlamentarii romani observatori), este notificata Parlamentului European de catre Parlamentul Romaniei (inlocuitorul/inlocuitoarea sunt desemnati cu respectarea algoritmului politic stabilit initial). Este de asteptat ca acest mod de lucru sa se pastreze si dupa aderare, pana la organizarea alegerilor europene. (D.E.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.