Pe o portiune de cateva hectare de pamant de la periferia Ostrovului, romanii nu au voie sa paseasca. Este pamant bulgaresc. De 66 de ani, Silistra foloseste, fara sa plateasca, izvoarele romanesti de la Ostrov. Un ostrovean le administreaza. Si as

Pe o portiune de cateva hectare de pamant de la periferia Ostrovului, romanii nu au voie sa paseasca. Este pamant bulgaresc.
De 66 de ani, Silistra foloseste, fara sa plateasca, izvoarele romanesti de la Ostrov. Un ostrovean le administreaza. Si asta pentru ca asa a dictat istoria.

""De zece ani, m-au angajat bulgarii ca sa am grija de izvoare, si, de atunci, in fiecare luna, trec granita ca sa ma duc sa-mi iau banii. Salariul din Silistra"", spune, pe un usor ton laudaros, Vasile Stefan, ostrovean get-beget. Nu-i ofera mult: ""350 RONi!"". Dar ii convine.

In timp, si-a amenajat casa pe care i-au dat-o bulgarii langa puturi, pe pamantul in cauza si-a facut o ""frumusete de podgorie"". Au fost ""generosi cu el"". Plus ca munca in sine nu-i una tocmai solicitanta. ""Ma ingrijesc de apele lor, dar am timp berechet si pentru treburile mele personale"", rade el, in vreme ce gusta prima ceasca cu tuica de langa cazane. Cat despre istoria izvoarelor, ce sa spuna: ""Dupa cate stiu eu, dupa pactul de la Craiova, romanii au cedat o data cu Silistra si apele astea. Si de atunci nu s-a mai putut face nimic"". Si-aduce aminte ca acum cativa ani s-a iscat un ""scandal"" cand proprietara de drept a pamanturilor, fata preotului, a venit ""taman"" din Germania ca sa si le revendice. ""O ostroveanca plecata demult acolo"". Dar degeaba. ""Nu si-a luat parcela inapoi. Bulgarii, impreuna cu romanii, i-au dat in alta parte o bucata de pamant"". Si cu asta basta.

PAGUBE. Dupa un chestionar ad-hoc pe strazile comunei, se pare ca ostrovenii nu sunt foarte afectati de pierderea suferita in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Un raspuns colectiv ar suna cam asa: ""De apa potabila nu ducem lipsa. Avem izvoare pe care nici nu le folosim. Si nici bulgarii nu putem sa spunem ca s-au procopsit cu apele noastre. Din puturile astea se aprovizioneaza cam 50-60 de case. Ceea ce e putin la cate gospodarii au ei"". Vecinii nostri nu ar avea nevoie de apa de la Ostrov. Si s-ar folosi de ea mai mult din inertie. O inertie insa cam avantajoasa. Caci data fiind ecuatia istoriei de atunci, bulgarii nu platesc nici o taxa pe apa. ""Caci e a lor, nu?"". Doar denumirea zonei, Studena Voda, ii mai face pe romani sa tresalte nitel: ""Eeeee! Pai cand aveam noi Studena Voda...."" Ce era pe atunci? ""Eeeee! Pai cand aveam noi Studena Voda..."" Atat. Nimic mai mult. O batrana mai cu memorie: ""Mie imi pare rau de casa parintilor mei din satul Carol al II-lea. Cat era de frumoasa! Acum apartine bulgarilor. Si au daramat-o!"".

PAGUBE LA PATRAT. Dupa spusele satenilor, statul roman ar fi cedat trei puturi de captare, conductele de aductiune si un rezervor de apa. Plus zece hectare de pamant in jurul lucrarilor, portiunea de pamant fiind considerata ""zona de protectie sanitara"". O tablita ruginita pe gardul de langa portile locului ne dumireste definitiv: ""Accesul strict interzis! Intreprinderea de apa si canalizare Silistra"".

PAGUBE-N CIUPERCI. Nici primarul nu stie prea multe amanunte despre ce s-a intamplat atunci. Actele sunt undeva la Directia Apelor Romane, iar niste copii ale documentelor... la ce-ar folosi intr-o primarie? Raspunsul primarului Nicolae Dragomir vizavi de problema mai sus dezbatuta: ""Mai multe amanunte nu pot sa va dau. Ca nici eu nu stiu. Intrebati-i pe cei de la Ministerul Afacerilor Externe"". A avut in cap ""un demers"", ca sa recupereze izvoarele. Dar s-a razgandit. ""Astept sa intram in UE!"" O alta pleiada de amanunte: ""Avem niste relatii foarte bune cu vecinii, in timpul iernii, cand e Dunarea inghetata si drumurile inzapezite, multe femei se duc sa nasca in Silistra. Au fost cazuri cand pompierii lor au venit sa ne ajute"". Si mai multe amanunte! Ostrov este o ""comuna cu locuri frumoase, cu podgorii, cu manastiri cu icoane facatoare de minuni, cu plantatii de kiwi, cu cetati"".....Bla-bla! Bla.

AVERTIZARE


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.