Credeam ca A Doua Epistola a mea catre Traian Basescu va fi ultima ca, in cele din urma, imi va raspunde. M-am inselat: Traian Basescu nu a raspuns. Iat-o pe a Treia:
D-lui Traian Basescu
Presedintele Romaniei
Palatul Cotroceni
Bucuresti
Paris, 14 octombrie 2006
Domnule Traian Basescu,
In urma cu sase luni V. Tismaneanu m-a contactat, invitandu-ma sa particip la o Comisie ce avea sa studieze "binefacerile" comunismului cazut pe capul Romanilor, incepand din 28 iunie 1940. O facea, afirma el, cu asentimentul presedintelui Traian Basescu, initiatorul Comisiei. Dupa ce am acceptat propunerea, el m-a asigurat ca in cateva ore consilierul prezidential Saftoiu imi va telefona pentru a stabili conditiile colaborarii mele - V. Tismaneanu le comunicase presedintelui Basescu iar acesta fusese de acord cu ele:
- restituirea - fara a face vreo cerere - a drepturilor cetatenesti care imi fusesera luate de Ceausescu in 1977;
- repunerea in toate drepturile furate, mie si membrilor familiei mele (documente de la CSNAS arata ca guvernul Ceausescu, intr-un "Plan de masuri", propunea retragerea cetateniei inca pe cand ma aflam pe solul Romaniei, adica inainte de 20 noiembrie 1977): cetatenia romana, dreptul de a publica in editurile si in presa din Romania - in care nu m-am putut exprima din martie 1970 pana in ianuarie 1990 (total: 20 ani); nici din 1997 in urma actiunilor "colegiale" ale fostilor prieteni deveniti turiferari ai lui I. Iliescu, ai lui E. Constantinescu (total general: 30 ani de interdictie); in fine, astept de la statul roman reparatiile morale si materiale cuvenite, ca unul care a luptat pe fata - si a fost intemnitat - pentru... drepturile omului in Romania dinainte de 22 decembrie 1989 fix - taman cand vitejii si fidelii colaboratori ai Securitatii au devenit posesori de certificate de... revolutionari anticomunisti!
Consilierul Saftoiu nu s-a manifestat. Nici presedintele Basescu - din contra: acesta si-a dat binecuvantarea pentru alcatuirea Comisiei destinata sa cerceteze crimele comunismului, eliminandu-ma, pentru a pune in loc notorii "rezistenti (doar) - prin-cultura", profund analfabeti in materie de Istorie a Romaniei.
Apelul celor 300 a ramas fara raspuns
La inceputul lunii septembrie acest an, cativa prieteni (Dan Culcer, Ovidiu Nimigean, Flori Stanescu, Mircea Stanescu, Liviu Ioan Stoiciu) la initiativa lui Valerian Stan au redactat si difuzat institutiilor, presei, intelectualilor un Apel pentru repunerea mea si a familiei mele in drepturile furate de regimul comunist.
Se vede insa ca trecuse prea putin timp de la asasinarea Ceausescului (abia 17 ani!) pentru a spera in abolirea ceausismului. In conditii nedemne de un stat care bate la poarta Europei: boicot, blocaj din partea presei scrise si audiovizuale, banuim: ca urmare a directivelor primite de la Puterea Politica din Romania al carei suprem reprezentant sunteti - au aderat la acest Apel peste 300 persoane. Si cu toate ca textul, cu lista semnatarilor periodic completata, a fost trimis la toate institutiile de stat si de partid (asa!), pana azi nu a fost primit un singur raspuns scris!
Sfaturi prietenesti anonime
Pe cai ocolite - si orale, de parca am fi o natie de analfabeti etern folclorizati - prietenii mei si cu mine beneficiem de sfaturi prietenesti (dar anonime, doar suntem urmasii in linie dreapta ai lui Farfuridi!): un tovaras tanar "de la Externe" a dat asigurarea ca "acolo, sus, nimeni nu se va ocupa de <<problema Goma>>"; un nu mai putin tovaras-tanar (ai zice ca, dupa 1989 romanii se nasc gata-utecizati) a telefonat "de la Ministerul Justitiei", oferind si dansul din partea casii o indicatie pretioasa - aceasta:
"Pentru obtinerea cetateniei romane, domnu' Goma sa faca cerére (asa accentueaza securistii), dansu' cu mana lui, precum si fiecare membru al familiei...>>- de unde concluzia ca to'ar'su' de la Justitie (!) nu citise ce scria acolo, in textul Apelului - sau: primise directive sa dea un astfel de raspuns echivalent cu o trimitere la plimbare (caci noi avem alte treburi - mai, tovarasi!).
Cum sa nu aiba alte treburi mai-tovarasii utecisti - fosti, prezenti, viitori? Doar ei conduc destinele Romaniei, tara mult mai a mea decat a lor, profitorii, hoitarii, descendenti ai vechii nomenklaturi, alcatuind actuala elita-a-drojdiei bastinoase.
Chiar daca ceea ce am facut nu am facut pentru a primi rasplata, iata ca tari vecine, cu nefericit destin asemanator, pricinuit de ocupatia ruseasca, apoi de pitestizare a intregului Lagar Sovietic, au gasit de multa vreme prilejuri de cinstire a persoanei si a faptelor mele:
- Ungaria, pentru solidarizarea, ca student, la Revolutia Maghiara din 1956;
- Cehoslovacia, pentru solidarizarea cu Charta 77;
- Polonia, pentru solidarizarea cu spiritul Solidarnosc;
- Basarabia, pentru ca... m-am nascut acolo si pentru ca am scris mereu-mereu despre acolo: a fost botezat gimnaziul din satul natal cu numele parintilor mei, primii invatatori-apostoli acolo - si cu al meu. Pentru analfabetul securetzo-utecisticel care a avut nerusinarea sa afirme ca pamantenii Tarii Moldovei vorbesc... "light rumanian", o intrebare nevinovata: unde se va fi nascut mutantul? In Coreea de Nord? in Vietnamul (tot) de Nord? Cine i-a fost mama: masa de sedinta a organizatiei de baza? - fiindca tata nu a avut, numai bunic: nemuritorul Stalin.
Doar Rusia Eterna si Romania Mare (sa fie consultat procurorul Eduard Ilie) m-ar vrea mort: ca sa nu mai pot deschide gura si sa-i "injur" pe ei - cei extrem de vii si care lucreaza din greu la propasirea tarisoarei, nu gandesc, Doamne-fereste!
Paranteza: in iulie 1981 presedintele Frantei Mitterrand, prin ministrul Culturii, Jack Lang, mi-a propus a face parte din "tripleta" incetatenita in cadru festiv. Am multumit, am declinat, explicand: mai bine roman fara cetatenie, refugiat politic in Franta, decat cetatean francez, in acelasi paner cu Julio Cortazar si cu Milan Kundera. Sa nu fiu intrebat de ce: in nici un caz din gelozie: scriitorii nu pot fi gelosi decat pe Dumnezeu: Cortazar si Kundera nu erau; apoi, contemporani fiindu-mi, ii judecam total: omul si opera.
"Nu voi cere niciodata sa primesc cetatenia"
Prin prezenta ii anunt pe toti nascutii gata-utecizati care, din 1989, se prefac a conduce Romania "pe calea democratiei":
Nu voi cere niciodata sa primesc cetatenia pe care doar Dumnezeu mi-o poate lua (iertare: a mai fost unul: Ceausescu - veti fi auzit ce-a patit...), eu, ca si membrii familiei mele, fiind romani prin nastere. Tot eu sa fac cerére? Atunci cand guvernantii comunisti mi-au luat cetatenia a fost cumva... la cererea mea? O cerére tapana, "conform legii", corect timbrata?
Nu am cersit un favor (pentru care sa fac cerére), ci am anuntat ca este timpul - 17 ani! - sa mi se restituie drepturile civile, morale, materiale pe care Statul Roman mi le-a furat in 1977-78.
In continuarea actiunii mele de reintrare in drepturi, un memoriu mult mai cuprinzator va fi inaintat instantelor care controleaza respectarea angajamentelor Romaniei, conditie a acceptarii depline in Comunitatea Europeana.
Nu de alta, dar sa afle si occidentalii pana unde au ajuns cu adevarat "reformele" in Romania - inclusiv (as zice: mai ales) cele privindu-l pe om, incepand cu elementarele drepturi-ale-omului carora mi-am inchinat viata. Apoi Romania semnifica 30 de milioane de... oameni (fireste, cu cei abandonati Rusiei si Ucrainei cu tot cu tezaurul si cu pamanturile noastre, fiindca le-am mostenit de la inaintasii nostri), nu doar kilowati, kilotone, kilometri - ca in plin comunism cantitativ(ist).
Deasemeni voi atasa o copie dupa aceasta scrisoare adresata Domniei Voastre, Domnule Presedinte al Romaniei.
Va saluta
Paul GOMA
(n.r. - intertitlurile apartin redactiei)