"Hartia va fi albastra" si "A fost sau n-a fost?". Subiect comun - Revolutia.
Nostalgiile lor au rabufnit in acelasi timp, din coincidenta.  Comunismul nu a fost numai o imensa pasa neagra a istoriei, ci si un fundal pentru povesti de iubir
"Hartia va fi albastra" si "A fost sau n-a fost?". Subiect comun - Revolutia.
Nostalgiile lor au rabufnit in acelasi timp, din coincidenta. Comunismul nu a fost numai o imensa pasa neagra a istoriei, ci si un fundal pentru povesti de iubire si copilarii traite in deplina libertate a varstei. Care sunt amintirile placute care ii bantuie, la maturitate, pe regizorii de acum? Unde erau la Revolutie? Cati ani aveau si cum au luat in piept prima gura de oxigen a democratiei?
Mitulescu - 22 decembrie cu sampanie
"Ma aflu acum pe soseaua stefan cel Mare, intr-un trafic ingrozitor. Cel mai mult imi pare rau dupa lentoarea aia, dupa modul in care trecea timpul atunci, incremenirea, care iti dadea energie. Era exact ca un tren care merge mai incet si ai timp sa vorbesti cu ceilalti din compartiment, sa te uiti pe geam, sa te gandesti la tot felul de lucruri", isi aminteste Catalin Mitulescu. "Acum, viata se grabeste, clipa se ingusteaza si pierdem tot momentul pe care il traim. Imi mai pare rau dupa acea intimitate, care nu putea fi agresata. Acum, toti se straduiesc sa iti intre in suflet... Resimt agresiunea din ziua de azi, sufocata de reclame, de tot felul de scrisuri. Vad tot timpul pe strada ceva scris, nu vreau sa citesc sau citesc fortat, si mi-e dor de strada aia cenusie. Cartea pe care o citeai avea alta savoare, iar cititul era cu totul altul ca acum. Acum, cand vorbesc cu tine, citesc pe masina unuia ca face nu stiu ce servicii. Tot zgomotul asta e epuizant. Mi-e dor de linistea de atunci, mi-e dor si de uniforme, de sarafanele acelea foarte frumoase". Pe 21 decembrie avea 17 ani si fugea intre Universitate si Sala Palatului. "Am stat pana tarziu, de ne-a udat pana ne-a facut fleasca si apoi am fugit acasa. A doua zi am ajuns pe la Romana si, intamplator, la
Marul de Aur
. Ieseau unii cu niste sticle de sampanie si am petrecut in ziua aceea. Pentru mine, 22 decembrie a fost o zi de bucurie, cu sampanie... Ne-am pupat cu armata.... stiu ca ne-am imbatat foarte rau, si am sfarsit dormind pe jos, acasa la un coleg. Cand ne-am trezit ne-am uitat la televizor, si am vazut tot felul de impuscaturi, o aiureala, o tampenie, apoi executia aia idioata".
Muntean n-a vrut sa-l omoare pe Ceausescu


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.