Unul dintre cazurile care releva, o data in plus, relatia de tip "o mana spala pe alta" dintre administratiile locale si anumiti magistrati este cel al familiei Gheorghe Crovat Zorescu - tata, si Adrian Crovat Zorescu, fiu, din Brasov. "Va prezint incalcari grosolane ale legilor de catre functionarii primariei, ocrotiti in tot ceea ce fac de oamenii din Politie si Justitie care le supervizeaza actiunile de incalcare cu buna stiinta a legilor, a Constitutiei din Romania", scrie Adrian Crovat Zorescu la inceputul memoriului sau adresat ziarului ZIUA. Practic, Adrian Crovat Zorescu a preluat batalia pe care tatal sau a inceput-o in 1991 pentru redobandirea unor terenuri foarte bune din orasul Rupea, judetul Brasov. Din 2000, fiul se lupta, asa cum a facut-o si tatal sau, cu o adevarata caracatita locala ale carei influente nefaste se fac simtite si astazi. In toti acesti ani, de amplasamentele pe care trebuiau sa figureze terenurile familiei Crovat au beneficiat cativa "invartiti" ai locului. Pe terenul care trebuia retrocedat familiei Crovat Zorescu pe vechiul amplasament a fost construita o sosea din componenta DN 13.
Rasplata bunicii
Pe 4 martie 1957, prin testament, Maria Zori, din Rupea, lasa lui Gheroghe Crovat Zorescu, nepotul sau de la fiica, intreaga sa avere din Rupea: "Fac aceasta dispozitie testamentara in favoarea nepotului meu de fiica Crovat Zorescu Gheorghe, desi am mostenitori rezervatari in persoana fiicei mele Crovat Maria, nascuta Zori, in favoarea careia nu dispun prin acest act, deoarece i-am dat drept zestre cu ocazia casatoriei 1000 stanjeni arabil si in decursul casniciei, prin anul 1926, cand si-a cumparat o casa, suma de 130.000 de lei, astfel fiica mea si-a primit partea ce i se cuvine conform legii si inteleg ca restul averii mele sa fie mostenita dupa incetarea mea din viata de catre nepotul meu de fiica Crovat Zorescu Gheorghe, in intregime, drept recunostinta pentru ca acesta s-a ingrijit de mine tot timpul, se ingrijeste si in prezent si doresc sa se ingrijeasca de mine si sa ma intretina cu toate cele necesare pana la incetarea mea din viata, iar dupa moarte sa ma inmormanteze dupa obiceiul din comuna noastra, pe cheltuiala sa". Printre alte proprietati, bunica Maria Zori lasa mostenire si un teren in centrul orasului Rupea. Numai ca pe locurile pe care au fost amplasate terenurile lasate mostenire lui Gheorghe Crovat Zorescu de bunica si de parintii sai au fost improprietariti altii, in ciuda avertizarilor scrise, dar si a datelor din Cartea Funciara.
Morisca amplasamentului
Inca din 1991, odata cu aparitia Legii fondului funciar, Gheorghe Crovat Zorescu face toate demersurile necesare pentru a intra in posesia terenului lasat mostenire de bunica sa. In 1997, pe 24 august, prin una dintre nenumaratele cereri si atentionari trimise primarului din Rupea, Gheorghe Crovat Zorescu scrie: "Astfel, rog a fi pus in drepturile mele legale de proprietar pe pamantul si amplasamentul legal prevazut in Cartea Funciara si nu in alta parte de hotar, proband inca o data prin acte notariale si contracte provenienta de drept a acestui pamant. (...) In concluzie, intrucat pe pamantul meu, in momentul de fata, lucreaza alti cetateni in mod abuziv, profitand de tergiversarea acordarii titlului de proprietate pe care il solicit de sapte ani, ramane ca dumneavoastra sa luati masurile corespunzatoare de intrare in legalitate si rezolvarea cazului meu, cum de altfel am aratat prin cererea inregistrata la Primaria Rupea cu nr. 305/28.02.1991. Pamantul in cauza se afla peste valea din Tanarag, hotarul Cohanel, la fantana lui Cosubran, si mentionez ca nu doresc sa primesc in alta parte pamant".
Tombola pentru fraieri
Dupa alte zeci de atentionari, batranul Gheorghe Crovat Zorescu, in varsta de peste 70 de ani, renunta, prin anul 2000, sa se mai lupte cu mafia brasoveana cuibarita in administratia locala si il mandateaza pe fiul sau, Adrian Crovat Zorescu, sa continue lupta cu smenarii imobiliari. "Odata cu primirea mandatului, am inceput sa fac in nume propriu la Primaria Rupea si la Prefectura Brasov numeroase cereri prin care solicitam restituirea proprietatii. Raspunsurile primite erau de genul ca terenurile se afla in administrarea SC Agroindustriala Rupea si nu exista cadru legal de restituire. In sfarsit, in anul 2002 se preiau de la ADS Bucuresti terenurile si se incearca o foarte ciudata punere in posesie a proprietarilor. Domnul primar, care in calitatea sa de presedinte de comisie a aplicarii Legii 18/1991, accepta organizarea unei tombole cu terenurile oamenilor. De mentionat este faptul ca tot dansul recunoaste ca 98 la suta din titluri la data tombolei erau eliberate, practic biletele continand terenuri fara importanta. Toata aceasta mascarada a fost refuzata de mine si de ceilalti membri ai familiei (unchi si matusa), prin faptul ca nu am fost prezenti si nu am semnat procese-verbale de punere in posesie pe terenurile rezultate in urma tragerii la sorti", ne scrie Adrian Crovat Zorescu.
Procurorul zice NUP
"Cu toate acestea, in dispretul legii sunt anuntat ca titlurile de proprietate se afla la Primaria Rupea si sa ma prezint sa le ridic! Constatand ca sunt abuzuri grave si incalcari ale legii, am semnalat la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov toate acestea. Cu toate ca procurorul Ramona Diaconu a dispus continuarea cercetarilor in legatura cu reclamatia pe care eu am facut-o impotriva primarului orasului Rupea, Flavius Dumitrescu, a secretarei primariei Babos Ioana Madalina si a altor functionari ai Primariei, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov, Adrian Viorel Saramet, prin rezolutia nr. 1091/II/2004 din 15 decembrie 2004, respinge plangerea mea impotriva celor doi functionari ai primariei Rupea", explica Adrian Crovat Zorescu. Aceasta in conditiile in care procurorul Saramet nu face decat sa-si insuseasca, fara a clipi din ochi, motivatiile functionarilor Primariei Rupea si ale avocatei acestora.
Reclamatie la Strasbourg
Cazul familiei Crovat Zorescu este asemanator cu alte zeci de mii de cazuri dar ceea ce trebuie remarcat aici este faptul ca terenul de la Rupea care trebuia retrocedat avea o valoare deosebita: peste el s-a construit o portiune de sosea apartinand DN 13, astfel incat este aproape de inteles batalia acerba pe care autoritatile locale au dus-o impotriva reimproprietaririi familiei Crovat Zorescu cu terenuri situate pe vechiul amplasament. Poate nu este lipsit de interes sa remarcam faptul ca aparatorul primarului si secretarei Primariei Rupea a fost avocata Ioana Raluca Borcoman, nimeni alta decat sotia procurorului Catalin Borcoman, purtator de cuvant al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov. "Doamna avocat este actionara la o firma de salubritate din Rupea care la randul ei este asociata cu primaria", spune Adrian Crovat Zorescu, incercand sa explice, pe de o parte, inversunarea autoritatilor locale in refuzul de a-i retroceda pamantul strabunicilor, bunicilor si parintilor sai, iar pe de alta parte faptul ca toti cei implicati nu au fost deranjati nici macar cu o floare de catre anchetatorii brasoveni. Interesant este, dupa cum spune Adrian Crovat Zorescu, "sa aflam daca in ultimele carti funciare de la Rupea numele de Borcoman Gheorghe si Borcoman Ana pot fi asociate cu domnul Borcoman Catalin". Urmasul familiei Crovat Zorescu este hotarat sa apeleze la instantele europene pentru a i se face dreptate: "Modul in care se apara aceasta faradelege ma pune in situatia de a apela la Curtea Europeana de la Stasbourg. Probabil ca toti cei implicati cunosc toate dedesubturile si fac zid pentru a nu se afla adevarul! Prin metoda de a schimba amplasamentele unii functionari si oameni din sistem au dat tunuri mari, au furat proprietati, fara scupule si fara grija ca vor fi trasi la raspundere!".