Se intoarce inflatia?

Octombrie 2006. E posibil sa incheiem anul cu o inflatie de 5 la suta. Ceea ce ar insemna: tinta ochita si lovita. Al saptelea an de dezinflatie. Un proces inceput in 2000, care a mers inainte, fara nici o intrerupere, an de an. Preturile au urcat, dar lent. In fiecare an, cresterea a fost mai mica decat in anul precedent. Iata insa ca recent FMI ne-a atentionat ca filmul ar putea sa se rupa. Fiindca la anul - primul an al Romaniei in Uniunea Europeana - , ciclului dezinflatiei ii vom pune punct. Se va intoarce inflatia? Asa crede FMI. Vom vedea daca au sau nu dreptate. Prognoza FMI: transformarea dezinflatiei in inflatie. In 2007. Ar fi asta o nenorocire? Nicidecum. Si in Statele Unite, si in tarile din Uniunea Europeana se produc miscari inflationiste cand in jos, cand in sus. Preturile nu merg intr-o singura directie. Totusi, nu cred ca Romania va cunoaste astfel de miscari, in zigzag, incepand din 2007. Noua ne-ar prinde bine continuarea dezinflatiei. Cel putin doua motive ne imping
catre un astfel de tel. Unul are in vedere rolul pozitiv al inflatiei, altul rolul negativ. In Romania,
un timp, inflatia a jucat si un rol pozitiv. In lipsa unor mecanisme de stimulare a pietei, galopul preturilor si-a asumat misiuni dinamizatoare. Inflatia a schimbat continuu realitatea de pe piata si i-a alertat pe toti cei care stocau bani. Piata s-a inviorat. Numai ca rolul pozitiv e deja epuizat. Inflatia prelungita a devenit inlocuitor de productivitate si eficienta. Un drog. Rolul ei dominant a fost si este negativ. A dezorganizat piata marfurilor. A incurajat somnolenta multor intreprinderi de stat, care au inteles ca pot sa obtina profit din urcarea preturilor. In 16 ani de inflatie, preturile au crescut de 4.000 de ori. Populatia a fost cel mai tare lovita. Astazi ne dam seama ca nu-i deloc usor sa scapam de inflatie. Si asta, pentru ca in economia noastra e nevoie de actiuni simultane. Pe de o parte, e nevoie sa fie calmate preturile, in timp ce pe de alta parte se impune sa fie dusa mai departe operatiunea ""adevarul preturilor"", inca neincheiata. Preturile administrate vor suporta inca doi-trei ani de corectii. Cu deosebire la caldura si la lumina. Desi inflatiei i s-a dat drumul din cusca inca in a€™90, corectiile de preturi nu au fost finalizate. Din cauza unor procese ce s-au derulat in contratimp. Cand au urcat preturile, inflatia atingand cote de 200% si 300%, a scazut drastic productia. Asa ca inflatia n-a corectat dezvoltarea, ci a jucat rolul de aspiator: a adunat de pe piata banii pentru care nu exista oferta. Cand a inceput cresterea au fost puse ""sub control"" multe dintre preturile produselor de baza: la energie, la unele materii prime vitale, dar si la multe produse alimentare. Din nou, cresterea a primit semnale mincinoase si a gresit drumul. Acum se impune sa ajungem la o stabilizare relativa a preturilor. Acesta va fi unul din marile examene ale anului 2007. Este etapa cea mai dura si cea mai grea. Adevarul schemelor de personal ar putea sa aduca noi disponibilizari. Adevarul costurilor de fabricatie va impune mai multa munca, mai multa competenta, concurenta la sange. Adevarul eficientei nu va fi posibil fara eliminarea trandavelii, a risipei, a furturilor. Adevarul rentabilitatii va cere sa fie pus semnul egal nu pur si simplu intre salarii si munca, raport adeseori nesemnificativ, ci intre salarii si recunoasterea muncii de catre piata.
Suntem condamnati sa trecem toate aceste examene.

---

Despre autor: