Lectiile revoltei din Ungaria 2006

La 50 de ani de la revolutia anti-comunista din Ungaria, strazile Budapestei sunt din nou pline de manifestanti. Protestele de strada au fost declansate de difuzarea unei inregistrari audio: premierul Ferenc Gyurcsany poate fi auzit marturisind ca a mintit in mod deliberat populatia in timpul campaniei electorale de la inceputul acestui an. Declaratia incendiara fusese facuta la 26 mai a.c., intr-o reuniune cu usile inchise a grupului parlamentar socialist. Gyurcsany a recunoscut, atunci, cu franchete, in fata colegilor de partid: "Am mintit dimineata, am mintit seara. Este evident ca am mintit in ultimul an si jumatate, doi. Este cert ca nu am spus adevarul."
Socialistii lui Gyurcsany au castigat parlamentarele din aprilie promitand maghiarilor un trai mai bun, cu toate ca pregateau, in secret, un program de austeritate draconic, solicitat de Uniunea Europeana. Desi a votat cu "stanga", electoratul ungar s-a trezit pus in fata unor reforme ultra-liberale, cu costuri sociale greu de suportat. Nu atat minciuna flagranta a unui politician, cat deteriorarea nivelului de trai constituie motivul real al manifestatiilor de strada de la Budapesta. Dezamagirea si nemultumirile populatiei sunt, evident, exploatate de opozitia de dreapta - cu toate ca, daca ar fi castigat alegerile, ar fi promovat reforme similare. Ingrijoratoare este, insa, recrudescenta mesajelor ultra-nationaliste, care gasesc intotdeauna teren favorabil in vremuri de restriste. In Piata Kossuth au aparut pancarte cu harta "Ungariei Mari" si s-au scandat sloganuri anti-romanesti. Formatiunile de extrema-dreapta au devenit mai vocale.
Recentele evenimente din Ungaria - cele mai grave de la caderea comunismului - reprezinta un avertisment sever din partea populatiei cu privire la nivelul de suportabilitate al masurilor de austeritate cerute de UE in toate tarile care au aderat la Uniune in mai 2004, sau vor adera la ianuarie 2007. Un precedent care ar trebui sa-i puna pe ganduri si pe politicienii romani.
Ungurii platesc pretul monedei unice
"Masurile de austeritate", solicitate Ungariei de UE, preced introducerea monedei unice, "euro", prevazuta pentru 2010. Programul acesta, fara precedent in istoria Ungariei, este aplicat tocmai de Partidul Socialist al lui Gyurcsany. Exact de "stanga sindicala", care, prin definitie, ar trebui sa fie mai aproape de populatie prin politica sa. "Masurile de austeritate" adoptate de Budapesta au fost aplaudate, insa, de Uniunea Europeana si de cercurile financiare occidentale. Inainte, chiar, ca acestea sa fie puse in practica, Ungaria se confrunta, deja, cu un declin al nivelului de trai. Fenomene similare s-au inregistrat si in alte tari din Est (Polonia si Cehia), admise in UE in "primul val".
Pana la 1 mai 2004 - data aderarii Ungariei la Uniunea Europeana - romanii faceau de regula, "turism economic" deoarece multe produse erau mult mai ieftine in tara vecina. Dupa 1 mai 2004, situatia s-a inversat. Maghiarii sunt acum cei interesati de "micul trafic" de frontiera, preferand sa se aprovizioneze din Romania - de la Cluj, Oradea, Baia Mare etc - unde preturile multor produse au devenit mult mai mici decat in tara lor.
"Alinierea preturilor" a constituit prima lovitura economica aplicata populatiei maghiare, care pana in 1989, era invidiata de vecini pentru nivelul de trai si de civilizatie - rezultat al "socialismului tip gulas", promovat de Ianos Kadar, cu acordul URSS, dupa revoltele sangeroase din 1956. Electoratul ungar a optat pentru "stanga" la parlamentarele din primavara aceasta, sperand tocmai la o mai buna protectie sociala. Cabinetul lui Ferenc Gyurcsany a ales, insa, sa respecte angajamentele luate in fata Uniunii Europene, nu promisiunile facute propriei populatii. Care a votat cu socialistii fara sa stie nimic despre "programul de austeritate" pregatit de acestia.
Alinierea preturilor la cele practicate in statele UE, precum si introducerea monedei unice "euro" - sunt doua masuri obligatorii, care vor avea insa efecte negative pentru cel putin o generatie. Dupa 1 ianuarie 2007, Romania va trebui sa treaca printr-un proces similar.
Electoratul din Ungaria a fost inselat
Discursul primului ministru Ferenc Gyurcsany a socat profund opinia publica din Ungaria nu doar pentru ca premierul a recunoscut, intr-un cadru restrans, ca "a mintit". Electoratul maghiar este obisnuit ca in campaniile electorale politicienii sa promita "marea cu sare", dupa care sa uite timp de patru ani ce au promis initial.
Ungurii s-au revoltat contra lui Gyurcsany pentru ca el a facut de fapt, contrariul a ceea ce a promis. Prin "masurile de austeritate" pregatite, Gyurcsany a transpus in fapt o politica a UE, careia i se opune majoritatea electoratului ungar. I se opun in mod categoric toti cei care au votat in alegeri cu "Partidul Socialist" a lui Ferenc Gyurcsany.
"Stanga sindicalista" din Ungaria a trisat, in mod grav, propriul electorat. L-a sfidat. Acest fapt a declansat revolta din Ungaria. A carei evolutie este greu de pronosticat, atata timp cat fostul "utecist" - ajuns miliardar - Ferenc Gyurcsany se incapataneaza sa nu demisioneze din functie.
La inceputul lunii mai, guvernul Gyurcsany a trecut prin Parlament "pachetul de austeritate", care implica o crestere cu 30% a tarifelor la energie, o crestere cu 5% a taxei pe valoarea adaugata la produsele alimentare si la transport public, cresterea contributiei la asigurarea de sanatate, cresterea taxelor in invatamant.
Toate aceste masuri - extrem de nepopulare - vor avea urmari grave asupra nivelului de trai al populatiei, aflat deja in declin dupa aderarea din mai 2004.
"Uniunea Europeana", in schimb, a laudat guvernul Gyurcsany pentru "curajul" cu care a implementat programul de austeritate, menit sa reduca deficitul bugetar al Ungariei - in urmatorii trei ani - de la 10% la 3%. Populatia se simte, insa, pe buna dreptate, inselata.
Dupa aproape doua saptamani de la protestele izbucnite la Budapesta, premierul socialist Ferenc Gyurcsany si-a prezentat, in mod public, scuze pentru ca si-a mintit electoratul cu privire la programul economic de austeritate, subliniind insa necesitatea continuarii lui. "Noi credem ca curajul de a face anumite lucruri este mult mai important decat necesitatea de a le spune. Eu nu cred ca oamenii, alegatorii nostri, inteleg un discurs direct" - a afirmat premierul maghiar. In acelasi timp, el a anuntat decizia ferma a Cabinetului pe care il conduce de a continua sa desfasoare "o politica hotarata si lipsita de echivoc, pe baza programului de convergenta al Uniunii Europene".
Privatizarea "intre tovarasi" si noua elita est-europeana
Pe langa adoptarea unor "masuri de austeritate" cerute de catre Uniunea Europeana, exista cauze interne care pot explica criza grava din Ungaria. In primul rand, actuala situatie este consecinta restaurarii "capitalismului salbatic" de la inceputul anilor '90. In toata Europa de Est, dupa modelul mafiot rus.
Elita comunista - care administra averea nationala - a profitat prompt de caderea sistemului pentru a-si "imparti" bogatiile statului si a se "privatiza". In tot estul Europei au aparut, la inceputul anilor '90, "miliardarii de carton" - fosti bugetari ajunsi peste noapte, in mod inexplicabil, putred de bogati. In URSS, procesul incepuse inca din 1987-1988, odata cu Gorbaciov, al carui leit-motiv adresat membrilor de partid si KGB a fost atunci "Imbogatiti-va!"
Aceasta privatizare intre "tovarasi" a avut o importanta consecinta pe plan politic: in nevoia de a-si apara si legitima averile, "stanga" si "dreapta" au colaborat, in toata Europa de Est. Socialistii cu liberalii sau cu partidele taraniste. Uneori si cu cele de extrema dreapta. Cu o luna in urma, "Partidul National German" (NPD) - partid neofascist - a capatat reprezentarea parlamentara in Saxonia si Mecklenburg. In Polonia, partidul antisemit "Liga Familiilor Poloneze" (LPR) guverneaza alaturi de conservatorii din "Partidul Legii si Justitiei" (PIS), condus de fratii Kacsynski. Pe vremuri, aliati cu Lech Walesa la "Solidaritatea". Pana de curand, "Samoobrona" - partidul de extrema dreapta al femeilor poloneze - facuse si el parte din guvern. Introducerea "economiei de piata" in estul Europei nu s-a facut, asadar, pe cai legale, ci dupa regulile Mafiei.
Si in Ungaria fostii politicieni comunisti s-au transformat, peste noapte, in avocati ai "economiei de piata". Ferenc Gyurcsany este, in acest sens, un bun exemplu. Membru in conducerea Tineretului Comunist ungar, Gyurcsany a acumulat rapid o mare avere. Acum el conduce asa-numitul "Partid Socialist", cel care a implementat - prin minciuna - "masuri de austeritate", fara precedent in Ungaria. Gyurcsany nu este, insa, nicidecum un exemplu singular in Europa de Est. Iulia Timosenko (cu o avere evaluata la 11 milioane de dolari stransa in 10 ani, prin speculatii energetice) sau Alexander Kwasniewski, fostul conducator al Tineretului Comunist polonez devenit presedinte al Poloniei in 1996 -, sunt alte doua exemple de "tineri oligarhi", proveniti din miscarea comunista. Si lista ar putea continua, cu zeci de nume de "miliardari de carton".
Oligarhia "socialista" din Ungaria
Ca peste tot in estul ex-comunist al Europei, si in Ungaria "socialistii" (social-democratii) au drept lideri fosti conducatori ai miscarilor comuniste de tineret, deveniti la inceputul anilor '90 - in jungla "capitalismului salbatic" - miliardari. Din activisti ai maxism-leninismului, cei care fusesera instruiti sa preia "stafeta" comunismului de la liderii varstnici au devenit subit avocati ai "economiei de piata", introduse insa cu mijloace tipic mafiote. Gyurcsany este un caz tipic de "reconvetit", imbogatit peste noapte. Iar acum pledeaza pentru interesele "economiei de piata". Actualul guvern Gyurcsany cuprinde noua ministri din "Partidul Socialist" (MSZP) si trei din "Partidul Liberal" (SZDSZ), cu totii reprezentanti ai elitei financiare si de afaceri din Ungaria.
Pe langa Gyurcsany, alt exemplu de oligarh este Joseph Veres. Fost inalt functionar in ierarhia comunista a lui Ianos Kadar, Veres a jucat un rol important in "metamorfozarea" Partidului Socialist Ungar intr-o formatie care reprezinta, de fapt, interesele marelui capital. In anii '90, Veres a fost sustinatorul principal al reformei "Bokros", primul pas facut in Ungaria catre reformele "neoliberale".
Ca si Gyurcsany, si Veres s-a "metamorfozat" din comunist in om de afaceri, si a acumulat o avere considerabila. Ministru al Economiei in guvernul Gyurcsany este Ianos Koka, care anterior functionase ca director la compania "Internet". Entuziasmul lui Koka fata de reformele economiei in stil radical l-au facut sa devina prima optiune pentru Gyurcsany.
In 1956, ungurii au luptat cu arma in mana contra birocratiei staliniste a epocii, care sufocase Ungaria cu ajutorul trupelor sovietice. In 2006, ungurii pot constata ca urmasii lui Stalin se afla, bine-mersi, la putere. Si iau "masuri de austeritate", pe care acum le justifica prin "economia de piata". Aceasta "linie de legatura", intre stalinistii din 1956 si "tanara oligarhie", prevenita din randurile elitei comuniste, constituie cea mai importanta lectie pentru cei care doresc sa inteleaga adevaratul sens al evenimentelor din Ungaria. O a doua lectie este aceea ca, fara organizatii complet independente, care sa apere interesele populatiei, electoratul risca sa nu aiba nici un cuvant de spus asupra agendei politice.
Opozitia nationalista
Ca si in cazul altor tari din Estul Europei, viata politica din Ungaria a fost acaparata de un mic grup care impiedica articularea unei opozitii autentice, intr-o tara considerata "democratica".
Opozitia fata de Gyurcsany este reprezentata de fostii "disidenti" (multi dintre ei colaboratori adanc conspirati ai AVO, securitatea maghiara), si de "democrati" de tipul lui Viktor Orban (FIDESZ) sau Istvan Csurka (MIEP). Orban a fondat "FIDESZ" (Federatia Tinerilor Democrati) in 1988, jucand un anumit rol in colapsul comunismului muribund, sub ochii binevoitori ai AVO. Istvan Csurka (72 de ani) provine din asa-zisul "Forum Democratic Ungar", una din primele organizatii "civile" ale lui George Soros, care se opuneau comunismului.
Dupa 1990, FIDESZ si MIEP au promovat un discurs nationalist, agitand tema "Ungariei Mari" si lozinca "autonomiei" minoritatii maghiare din statele vecine. In contrast total cu spiritul si legislatia UE, care interzic categoric "separatismul etnic". Si Orban si Csurka vorbesc despre "repararea nedreptatii de la Trianon", mai ales dupa dezmembrarea Iugoslaviei, fosta putere regionala. Ambii au contribuit la tensionarea relatiilor dintre Ungaria si statele vecine, carora le solicita "federalizarea" pe baze etnice. Si "autonomia" unor tinuturi pe care viseaza sa le aduca in componenta viitoare a "Ungariei Mari".
Partidele de dreapta si extrema dreapta din Ungaria s-au pus in fruntea revoltei
Daca responsabililor europeni nu pare sa le pese ca reformele draconice impuse de Budapesta sunt rezultatul pacalirii electoratului maghiar, protestele de strada din Ungaria le ofera, totusi, motive de ingrijorare. De starea de spirit a populatiei profita nu numai partidele de dreapta, ci si cele de extrema dreapta, cu elementele neo-naziste in frunte. Grupuri rasiste sau ultra-nationaliste s-au alaturat manifestatiilor, incercand sa deturneze evenimentele in propriile lor scopuri. In Piata Kossuth s-au auzit discursuri sovine si revendicari teritoriale. S-a pomenit insistent de Trianon si de amiralul Horthy.
Miklos Horthy a fost regent al Ungariei intre 1920 si 1944. A venit la putere dupa ce armata regala romana a ocupat Budapesta si a zdrobit regimul comunist al lui Bela Khun, secretarul ftizic al lui Lenin. In martie 1920, dupa retragerea trupelor romane, Parlamentul maghiar a votat reintoarcerea la monarhie. Nu a fost rechemat, insa, fostul monarh, Carol al IV-lea. S-a optat pentru o solutie originala. Miklos Horthy a fost numit Regent, pe o perioada nelimitata. Amiralul unei tari fara mare a ajuns, astfel, Regent al unui regat fara Rege. In anii 1930, Horthy a incheiat aliante cu Hitler si Mussolini, iar Partidul "Crucilor cu sageti" din Ungaria a organizat una dintre cele mai mari represiuni impotriva evreilor, astazi din pacate, aproape uitata sau minimalizata. Este binecunoscut faptul ca, in al doilea razboi mondial, diplomatul suedez Raul Wallenberg - la rugamintea presedintelui american F.D. Roosevelt - a oferit pasapoarte de Crucea Rosie, la circa 100.000 de evrei unguri, care au putut astfel trece in anii aceia, in Romania. Iar de aici, au migrat spre Turcia sau Palestina, cu sprijinul "Centralei Evreiesti" din Romania (Filderman, Zissu, Benveniste). Cu toate acestea, peste 500.000 de evrei din Ungaria au fost exterminati in anii celui de-al doilea razboi mondial. La sfarsitul anilor '30, aici traiau peste un milion de evrei. Acum mai sunt doar vreo 100.000, la o populatie de 10 milioane de locuitori.
Extrema dreapta din Ungaria este reprezentata astazi doar de vreo cateva mii de neo-nazisti si "skinheads" (capete rase), care au reprezentat o minoritate printre manifestanti.
Organizatii ca "Partidul pentru Dreptate si Viata a Ungariei" (MIEP), "Dreptasii" (Jobbik), sau "Comitetul Poporului 64" combina retorica anti-europeana, cu anticomunismul, antisemitismul si cererea pentru refacerea "Ungariei Mari", in granitele de pana in 1918. Incercand sa deturneze nemultumirea populatiei catre revendicari din timpul regimului Horthy, la protestul din Piata Kossuth a luat cuvantul, intre altii, si Gyorgy Ekrem Kemal, binecunoscut neonazist ungur, seful unei organizatii extremiste, intitulate "Cei persecutati de comunism".
Cel mai mare partid de dreapta din Ungaria, "Federatia Tinerilor Democrati" (FIDESZ) - aflat in opozitie - a jucat "dublu" in timpul actualelor manifestatii. Pe de o parte, FIDESZ a mentinut in secret o stransa legatura cu gruparile de extrema dreapta. Pe de alta parte, in public, s-a disociat de "fascisti" si discursurile lor radicale.
In campania electorala din 2002, liderul FIDESZ - Viktor Orban - a utilizat limbajul extremei drepte, denuntandu-i pe actualii "socialisti" drept "ghearele marii finante internationale". Orban incerca pe atunci o coalitie cu partidul antisemit MIEP. Coalitie care a esuat, insa, pentru ca MIEP nu a obtinut numarul minim de voturi pentru a putea sa intre in Parlament.
Intre 1998 si 2002, acelasi Viktor Orban a ocupat postul de prim-ministru al Ungariei. Timp de opt ani, Orban a fost vicepresedinte al "Internationalei Liberale". Din 2002, Viktor Orban a avut si un post de conducere in "Partidul Popular European", care este de fapt umbrela "crestin-democratilor" europeni.
La recentele manifestatii, membrii FIDESZ au reusit cea mai buna si prompta organizare, datorita telefoanelor mobile. Utilizarea telefonului mobil la manifestatii este un patent al "revolutiilor portocalii" ale lui George Soros.
"Furcile caudine" ale aderarii la UE
Adevarata cauza a revoltei maghiare din 2006 o constituie, insa, "masurile de austeritate" asupra carora Gyurcsany a mintit, masuri care risca sa depaseasca "pragul de suportabilitate" al populatiei. Nicidecum delirul partidelor extremiste pe tema "Ungariei Mari" sau fantasmagoriile xenofobe. Cei mai multi dintre manifestanti au declarat presei ca au iesit in strada pentru a-si exprima opozitia fata de "masurile de austeritate" ale guvernului Gyurcsany. Trebuie spus, insa, ca aceste masuri - extrem de nepopulare - ar fi fost adoptate oricum, indiferent ce formatiunea s-ar fi aflat la putere la Budapesta. Ele sunt indispensabile in perspectiva trecerii la moneda unica europeana. Eveniment preconizat pentru 2010 si care va constitui, cu siguranta, un alt soc economic. Introducerea "euro" a "scumpit" brusc viata nu numai in tari ca Grecia si Italia, ci si in Franta sau Germania. Cu atat mai serioase ar putea fi efectele in statele ex-comuniste din Europa de Est, unde nivelul de trai este inca departe de standardele occidentale.
Ungaria este la ora "masurilor de austeritate". Pana in 2008, trebuie sa-si scada considerabil inflatia: de la 10% in prezent, la doar 3%. Un obiectiv ambitios, realizabil doar cu mari sacrificii din partea populatiei.
Urmarile politicii de austeritate din Ungaria
Ce consecinte vor avea "masurile de austeritate" ale guvernului Gyurcsany asupra cetateanului de rand? Cresterea generala a taxelor - mai ales a taxei pe valoarea adaugata - va produce o explozie a preturilor, mai serioasa chiar decat cea din 2004. Reducerea subventiei la electricitate si gaz metan va ridica pretul acestora cu 30%. Transportul in comun risca sa devina un lux in Ungaria, odata cu majorarea substantiala a tarifelor.
Reducerea personalului bugetar va afecta grav sistemul de invatamant, unde "disponibilizarea" personalului va fi cea mai severa. Iar introducerea "taxelor de studiu" va face ca doar copiii din familiile bogate sa beneficieze de dreptul la educatie, garantat de Constitutie.
Dupa invatamant, guvernul Gyurcsany are in vedere o masiva reducere de personal in domeniul sanatatii publice. Guvernul Gyurcsany va introduce un onorariu substantial pentru fiecare vizita la medic, ca si o taxa pentru internarea in spital si medicamente.
La 50 de ani de la revoltele anticomuniste si antisovietice din Ungaria, (1956), maghiarii se revolta din nou. De data aceasta impotriva "masurilor de austeritate" fara precedent impuse in numele eficientei economice.
Pentru Romania, recentele evenimente dramatice din Ungaria sunt de cel mai mare interes. Pentru ca dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana - la 1 ianuarie 2007 - tara noastra se va confrunta cu cele doua "furci caudine", prin care trec toate statele care intra in uniune: "alinierea" imediata a preturilor la cele practicate in statele membre UE si "masurile de austeritate", impuse de introducerea in Romania a monedei unice "euro". Ce strategii alternative va lua conducerea de la Bucuresti pentru a evita exploziile populare ramane de vazut. La fel ca si omologii lor ungari, politicienii romani evita subiectul.

---

Despre autor: