Santajista

Moto: ""Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul""
Mircea Badea realizator tv Florica Banulescu are doar 16 ani. Arata insa ca si cum ar avea 24-25 de ani. Dintr-o familie destramata din Moldova de Sus, a plecat de acasa pe la 14 ani, dupa ce-a picat la Capacitate. A venit la Bucuresti cu gandul sa se faca actrita de telenovela. N-a reusit, deoarece producatorii cautau tinere care sa se poata lauda ca si-au pus silicoane, or ea, care avea sani generosi de la natura, nu putea minti in direct. Mult timp dupa aceea n-a gasit de lucru. Peste tot, cand a vrut sa se angajeze, a fost refuzata pe motiv ca n-avem nevoie de minore, nu vrem sa ne complicam cu cartea de munca. Se gandise la un moment dat sa se faca vanzatoare de sucuri falsificate. Tinere ca ea, cu infatisare de copila, erau la mare cautare in meseria asta. Pe cei de la Garda Financiara, veniti in control, ii dadeau gata smiorcaiala copilelor care ziceau ca-si pierd locul de munca si, prin asta, vor muri de foame, daca se desfiinteaza chioscul. A renuntat insa cand i s-a spus ca pentru asta trebuia sa fie inscrisa la doctorat. Si-a gasit pana la urma un loc de munca temporar la un partid de opozitie. Cum arata de 24-25 de ani, a fost angajata cu ziua sa stranga semnaturi impotriva Guvernului. Habar n-avea de politica partidului pentru care lucra. N-avea habar nici de ce voiau sa dea jos Guvernul. Guvernul e guvern, gandea ea, stand pe scaunul pliant, sub umbreluta in culorile partidului, la masuta, cu un registru flenduros in fata. Nu venea nimeni sa iscaleasca. Din cand in cand insa, poposeau aici activisti de la Centru, deghizati in oameni ai muncii saraciti de oligarhie sau in pensionari care se intorceau de la piata cu o legatura de patrunjel (doar atat isi putea permite din pensia amarata!). Dupa ce descindeau din Mercedesuri, se duceau la WC-ul din piata, dat in concesiune unuia din vicepresedintii partidului, isi scoteau costumele comandate la Paris si le puneau pe cele din ""Clacasii"" de Cezar Bolliac. Indreptandu-se glont spre locul de munca al Floricai, luau registrul si, fara sa zica nimic, isi tranteau ditamai iscalitura de protest. In ultima zi de lucru, tocmai cand se gandea unde dracu o sa se angajeze (fara disperare insa, deoarece era lenesa in reactii si, in general, lasa-ma sa te las), dadu peste ea unul dintre finantatorii partidului. Acesta nu era obligat s-o faca pe omul muncii. Dadea suficienti bani partidului ca sa-si permita sa umble asa cum era. Coborase din jeep agitand cheile si vorbise la unul dintre telemobile in timp ce celelalte trei sunau in draci. Avea chef de taifas. Tocmai incheiase o afacere trasnet - o comanda de asfaltat cateva bulevarde fara sa fie nevoie - si simtea nevoia unei destinderi. Florica i se paru interesanta. Era ceea ce se numeste o vaca. Dar tocmai asta pretuiesc multi barbati, speriati de femeile destepte, langa care - zic ei - te simti ca inaintea examenului de admitere la o facultate cautata. Arata nitel dezmatata, e drept, dar ce om ca el s-ar fi combinat cu Fecioara Maria? Probabil divortata, avea deja un hogeac, nu trebuia s-o imbraci si s-o incalti, ca pe alea venite din Moldova de Sus. Din vorba-n vorba, din harjoana in harjoana, Florica ii spuse ca are doar 16 ani. Cum doar 16 ani?, intreaba el, prosteste, mai mult pentru a-si proteja tresarirea de mirare. Si n-apuca sa-i intareasca ea raspunsul ca lui ii si trecu prin cap afacerea. Putea fi plasata prin paturile unor politicieni fara ca respectivii sa-i stie varsta. Si cand si-o faceau amanta, inselati de aspectul ei de muiere, pac certificatul! Si asa isi gasi Florica Banulescu in sfarsit un job: cel de santajista. Si destul de bine platit!

---

Despre autor: