Dupa miscarea magistrala cu numirea noilor sefi ai serviciilor secrete si prinderea pe pozitie de ofsaid a liberalilor, dupa meciul, inca nul, cu portofoliul Apararii, in care justitia se pare ca ii da castig de cauza lui Atanasiu, Traian Basescu se pregateste sa piarda o importanta batalie in razboiul sau deschis cu Tariceanu. Este vorba de nominalizarea viitorului comisar european ca reprezentant al Romaniei. Un post extrem de important. Ravnit de toate partidele. Si, in primul rand, de seful jucator al statului. Exista toate sansele ca Basescu sa nu-si poata exercita, sub nici o forma, vointa si nici macar influenta in desemnarea inaltului reprezentant al Romaniei la Bruxelles. Daca asa se va intampla si daca, aproape simultan cu nominalizarea comisarului european, vom asista cumva si la intoarcerea pe cai mari a lui Atanasiu la Ministerul Apararii, atunci vom putea trage concluzia ca aceasta toamna inseamna un sezon negru pentru presedinte. Castigul de autoritate inregistrat prin spectaculoasa numire a noilor sefi ai serviciilor secrete s-ar putea duce, daca nu intr-o clipa, oricum intr-un interval foarte scurt, pe apa sambetei.
Nu exista un conflict intre palate. Aceasta sintagma, pe care si eu am utilizat-o frecvent, nu acopera realitatea. Daca putem vorbi de un grup de interese coerent si unitar la Cotroceni, care il are in epicentru pe presedinte, la nivel guvernamental nu exista asa ceva. Dimpotriva. Putem inregistra prezenta mai multor centre de putere cu tendinte centrifuge. Cele mai importante sunt cele reprezentate de demnitarii din Executiv ai liberalilor, care sunt din ce in ce mai la cutite cu guvernamentalii Partidului Democrat. Chiar miercuri, aceasta realitate a devenit mai vizibila decat oricand. Fiindca premierul Calin Popescu Tariceanu a fost silit sa o incunostinteze pe Monica Macovei, care conduce portofoliul Justitiei si gliseaza fara gratie pe axa Cotroceni-PD, ca daca nu va semna proiectul noilor legi ale sigurantei nationale va fi silit sa recurga la "reteta aprobarii tacite". Cu alte cuvinte, fiindca este pusa in intarziere, ministresa Justitiei va fi silita sa admita ca a aprobat ceea ce, pentru a-i face o placere lui Basescu, s-a ferit sa aprobe. Iar atentionarea si admonestarea au fost publice. Prin intermediul purtatorului de cuvant al Guvernului. Sa inchidem aceasta paranteza, care demonstreaza ca nu asistam la un razboi intre palate. Ci la o confruntare majora intre doi oameni politici. Basescu si Tariceanu. Primul incercand din rasputeri sa-si cumpere mai multa putere - in conditiile unei Constitutii vitrege - pentru a-si construi un vehicul electoral puternic. Cel de-al doilea facand eforturi disperate pentru a rezista la guvernare si a-i mentine pe liberali in topul politicii romanesti. O batalie intre doi politicieni care nu mai este surda ci, dimpotriva, pe cat de publica, pe atat de zgomotoasa. Un conflict deschis care a depasit punctul de la care mai este posibila impacarea. Marele taraboi generat de eliminarea din PNL a lui Stolojan - situatie inca nemaiintalnita in Romania, cand un fost sef de partid e dat afara de propria organizatie de baza - si atacurile furibunde ale acestuia impotriva conducerii PNL, dublate de efortul de a crea prin sciziune un nou partid - din nou o situatie fara precedent, in care se implica un consilier prezidential - reprezinta doar un mizilic in razboiul Basescu-Tariceanu. In schimb, numirea comisarului european este o miscare grea. Cu efecte extraordinare pe termen scurt, mediu si lung.
Intr-un fel, comisarul european este al doilea prim-ministru. Functia sa, de ministru la nivelul Uniunii Europene, ii confera posibilitatea de a participa, incepand chiar din 2007, deci peste cateva luni, la decizii de importanta majora care isi produc efectele si in ceea ce priveste viitorul Romaniei. Deciziile ce se vor lua la Bruxelles vor avea atat o incarcatura economica, cat si una de natura politica. Ele vor influenta lupta pentru putere de la Bucuresti. Chiar infruntarea electorala. De aceea, marilor jucatori politici nu le poate fi indiferenta identitatea viitorului comisar european. Fiecare partid, inclusiv opozitia, incearca din rasputeri fie sa obtina cumva o posibilitate de a introduce in cursa pentru aceasta functie un reprezentant al propriei formatiuni, fie macar sa aiba un cuvant de spus in aceasta privinta. Si, fireste, cel mai preocupat de aceasta chestiune, desi nu o declara public, este insusi presedintele Traian Basescu.
Dar, ghinion: Jose Manuel Baroso, presedintele Comisiei Europene, in ultima sa conferinta de presa, a declarat raspicat faptul ca asteapta o nominalizare de la Bucuresti. Si nu semnata de presedinte. Sau de reprezentantii Parlamentului. Sau de sefii coalitiei care guverneaza. Sau de sefii Aliantei. Ci de manuta prim- ministrului Calin Popescu Tariceanu. Cel aflat in conflict cu Basescu. Conform normelor UE, acesta nici macar nu este obligat sa se consulte cu Presedintia sau cu Parlamentul sau cu opozitia sau cu aliatii. Aparent, o situatie fara iesire pentru Basescu. Dar experienta cu sefii serviciilor secrete ne obliga sa fim constienti ca presedintele are capacitatea de a iesi victorios din coltul tablei de sah.