Asociatia Magistratilor din Romania a organizat ieri o intalnire cu presa pentru a repune pe tapet ultimile modificari legislative care antreneaza intr-o mai mare masura raspunderea disciplinara si materiala a magistratilor. Este vorba de instituirea obligatiei pentru statul roman de a initia actiuni in regres contra magistratilor care au produs daune cu rea-credinta, precum si prevederea din statutul magistratilor care a introdus o noua forma de abatere disciplinara: nerespectarea normelor de procedura. Presedintele AMR, judecatorul Viorica Costiniu, de la Curtea de Apel Bucuresti, a sustinut ca in opinia sa magistratii nu ar trebui deloc trasi la raspundere pentru ceea ce fac in dosare, deoarece eventualele erori s-ar putea intrepta prin caile legale de atac si ca independenta puterii judecatoresti ar fi pusa in pericol daca s-ar pune in discutie hotararile judecatoresti. Costiniu a sustinut necesitatea elaborarii unui act normativ de catre Parlament, care sa anuleze prevederile legale mai sus mentionate.
Aceasta mentalitate a produs controverse intre reprezentantii AMR si ziaristii prezenti, care au semnalat ca magistratii raspund oriunde in lume, si ca asa cum toate celelalte categorii profesionale au anumite raspunderi, nu se poate crea o discriminare anume pentru ei. Au fost date si exemple de grave erori judiciare, ce nu pot fi negate, precum cazul Tundrea, care a facut 12 ani de inchisoare nevinovat, care in prezent e muritor de foame si nimeni nu-l angajeaza, in timp ce magistratii care l-au nenorocit sunt bine-mersi. Reprezentantii AMR nu au prezentat nici un fel de solutii pentru remedierea unor asemenea erori judiciare, limitandu-se sa sustina la unison ca nu ar trebui sa fie trasi la raspundere pentru greseli de procedura, ci numai daca se va constata ca au comis infractiuni.
O situatie fals prezentata
Reprezentantii AMR au prezentat presei o rezolutie din octombrie 2006 a Asociatiei Europene a Magistratilor (AEM), in care se arata ca: "AEM isi exprima grava preocupare fata de evolutiile legislative din Romania ce au ca scop introducerea unui control administrativ asupra hotararilor judecatoresti care au facut deja obiectul controlului judiciar si ce stabilesc raspunderea disciplinara si materiala a judecatorilor pentru hotararile pronuntate". Costiniu a spus ca in perioada imediat urmatoare, in Romania va sosi o delegatie a AEM, care va evalua situatia raspunderii magistratilor din Romania, care va intocmi un raport in acest sens. Viorica Costiniu a adaugat ca este anormal ca inspectorii CSM sa vina sa-i controleze pe magistrati in dosare, iar judecatorul Alina Trandafir a apreciat ca acest gen de control administrativ poate fi considerat drept "o justitie paralela".
Reprezentantii AMR s-au plans la unison ca o analiza a prestatiei lor profesionale de catre un organ administrativ cum este CSM, care sa-i sanctioneze disciplinar, ar constitui o incalcare a independentei judecatoresti.
Reporterii ZIUA au replicat ca problema prezentata de liderii AMR si inclusiv in rezolutia AEM este falsa, intrucat nu se poate vorbi in materia raspunderii disciplinare de o sanctionare a magistratilor de catre un organ administrativ, intrucat Inspectia CSM este formata din magistrati, iar judecatorii si procurorii sanctionati disciplinar pot ataca deciziile CSM cu contestatie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, astfel incat tot puterea judecatoreasca este cea care stabileste in final legalitatea unei sanctiuni.
Viorica Costiniu a ramas insa ferm pe pozitii, sustinand ca magistratii nu trebuie sa raspunda decat daca se constata ca au comis infractiuni, fara a putea preciza, la fel ca si ceilalti reprezentanti ai AMR prezenti la conferinta, cum vad domniile lor despagubirea victimelor erorilor judiciare. Presedintele AMR a mai anuntat ca a trimis scrisori de protest la Guvern si Parlament in care a solicitat analizarea noilor modificari legislative in vederea abrogarii lor.