<"Ziarul de duminica", nr. 38 (320), 29 sept. 2006, supliment al "Ziarului financiar", editat de S.C. Publimedia International S.A. (o companie a MediaPRO), editori seniori: Nicolae Manolescu si Stelian Turlea, 8 pag.
Format pe profilul informatiei culturale, "Ziarul de duminica" cuprinde in pagini A2 reportaje, comentarii si interviuri din actualitatea culturala. Dintre subiectele numarului: un interviu cu Saviana Stanescu (profesoara de teatru la New York University), care "vrea sa reintre in literatura romana pe usa americana", sau o cronica de Mariana Vida la expozitia Grigorescu la Barbizon. Unul dintre cele mai interesante subiecte, pe tema dosariadei actuale, este dosarul lui Ion Caraion, din care sunt publicate fragmente, in avanpremiera editoriala a volumului "Fragmente de realitate dintr-o Romanie comunista" (in curs de aparitie la Paralela 45) de Carmen Chivu si Mihai Albu, cercetatori la CNSAS. Poetul Caraion a facut 9 ani de inchisoare, unde a cedat si a semnat un angajament (nume de cod: Artur) si a dat declaratii care au dus la arestarea unor oameni. Spre sfarsitul vietii, fuge in Elvetia, iar Securitatea face publica aceasta colaborare, actionand si printr-o campanie in "Saptamana", "Flacara" si "Romania libera". Autorii cartii evita sa judece "deciziile umane luate in asemenea conditii". Un gen mai putin practicat in revistele nostre culturale, semnalul, are spatii bogate in "Ziarul de duminica" (cartea sau spectacolul in 100 de cuvinte). Nu lipseste un roman-foileton (de Mircea Oprita, specialist in S.F.) - singurul gen de literatura al publicatiei care se incadreaza in asteptarile publicului-tinta al publicatiei: oamenii de afaceri, cititori de informatii culturale, care vor o delectare (o evadare cu mijloacele romanului exotic), fie si pentru 5 minute, cat dureaza doua coloane de ziar.
"Unu", revista de ofensiva a transmodernismului, editata de Editura Cogito, Oradea, director: Ioan Tepelea, nr. 1, iun. 2006, 48 pag.
Dupa o pauza de un semestru, "Unu" a reinviat (apare "dupa posibilitatile financiare ale editorului", se precizeaza in caseta de pe prima pagina), hotarata sa continue lupta pentru acreditarea transmodernismului, un curent si un concept la care pun umarul Ioan Tepelea si Ion Popescu-Bradiceni, alaturi de teoreticianul Theodor Codreanu, "marele prieten de transmodernism". Cum a mai precizat aceasta triada de autori din domeniul culturii, care isi recenzeaza reciproc cartuliile si ideile (atunci cand acestea exista), transmodernismul este "cel mai vechi si mai nou curent literar de pe pamant romanesc". Asa sa fie!
Directorul Ioan Tepelea semneaza ceva "Prolegomene la spiritul in care crestem", unde polemizeaza cu ideile lui G. Calinescu despre cauza mortii lui Eminescu, culminand cu invocarea ajutorului Academiei ("sa ma apere", spune onorabilul) pentru a putea gasi raspunsul la intrebarile: "de ce si cum a murit Eminescu", "la ce a folosit pana in 1989 Securitatea si la ce foloseste acum" plus "vom putea spune vreodata copiilor nostri ca avem sansa sa mergem curati si demni inainte".
In al doilea rand, exista si pagini interesante in "Unu" (nici o legatura cu revista avangardista de acum 70 de ani, condusa de Sasa Pana), precum interviul lui Ovidiu Simonca luat romancierului din "generatia pierduta" Pavel Chihaia, "Ma interesau aventurierii si vagabonzii"; doar ca acest interviu a mai aparut in "Observator cultural" in nov. 2005. Ar putea fi un mic rapt (o "completare" de sumar a celor de la "Unu") sau o colaborare neasteptata a redactorului-sef adjunct de la "Observator cultural" la marea si glorioasa ofensiva a transmodernismului.