Cazul de astazi din cadrul serialului dedicat dramelor proprietatii reflecta greutatile deosebite prin care a trecut o categorie aparte de cetateni romani. Este vorba de cei care au fost "incadrati generic" in asa-numitul "grup etnic german". In
Cazul de astazi din cadrul serialului dedicat dramelor proprietatii reflecta greutatile deosebite prin care a trecut o categorie aparte de cetateni romani. Este vorba de cei care au fost "incadrati generic" in asa-numitul "grup etnic german". In afara de samavolniciile care erau aplicate tuturor chiaburilor, burghezilor, intelectualilor sau militarilor, romani de origine, cetatenilor romani de orgine germana li s-au aplicat "masuri" si mai dure decat celor mentionati anterior. Daca romanii erau deportati in lagare din interiorul Romaniei sau aruncati in puscarii romanesti, romanii de nationalitate germana erau urgent expediati, prin "grija" trupelor de ocupatie sovietice si a slugilor acestora din Romania, direct catre lagarele de exterminare sovietice. Totul sub pretextul unei inchipuite colaborari cu armata germana a lui Hitler. In fapt, setea de razbunare a rusilor era imensa, iar pungasii romani din partidul comunist doreau sa se instaleze in frumoasele si indestulatele gospodarii pe care etnicii germani le lasau in urma. Ursula Socaciu este urmasa unor "etnici germani" din Brasov care au avut mult de suferit dupa 1945, dar a caror non-colaborare cu trupele de ocupatie a fost confirmata chiar de autoritatile de atunci. Dupa ce ani de zile imobilele care au apartinut mamei sale, Muller Lili Ana, si bunicilor sai au fost folosite de comunisti sub diverse forme, nici astazi, dupa 60 de ani de la dramele de atunci, imobilele nu ii sunt restituite mostenitoarei de drept. Cine sunt continuatorii hotilor din anii '50? Cativa militienii de dupa 1989, travestiti in politisti democrati, in frunte cu fostul sef al IJP Brasov, controversatul chestor Mircea Bucur, "acoperit" cu documente de fostul ministru al Administratiei si Internelor Ioan Rus.
<b<Nemtii harnici din Prejmer
Imobilele care au apartinut bunicilor Ursulei Socaciu sunt situate in bogata comuna brasoveana Prejmer, candva plina de gospodariile harnicilor nemti. "Imobilele au fost luate de stat fara titlu valabil, prin savarsirea unor infractiuni de catre fostul secretar al primariei Prejemr in anul 1962, care a cerut sa se mentioneze in Cartea Funciara 677 si 9741 Prejmer ca imobilele nr. top 599, 600 si 601 ar fi fost expropiate conform Legii 187/1945. Am dovedit tuturor autoritatilor ca antecesorii mei, strabunicii, bunicii si mama, au fost exceptati de la expropriere conform comunicarilor Comisiei centrale si Judetene de reforma Agrara deoarece s-a dovedit ca acestia nu au facut parte din "grupul etnic german" (fascist) si ca nu au desfasurat "activitati dusmanoase" impotriva statului. Procuratura a cercetat faptele secretarului primariei, a retinut ca acesta a savarsit infractiunile de abuz in serviciu si de fals si uz de fals, dar a dispus neinceperea urmarii penale deoarece s-a prescris raspunderea penala", scrie, in memoriul adresat ZIUA, Ursula Socaciu.
De la primarie la militie
"In realitate, in anii 1945-1946, cetatenii romani de nationalitate germana din comuna Prejmer care au facut parte din "grupul etnici germani" au fost ridicati de armata sovietica si dusi in URSS in lagare de munca. Acestia au fost expropriati conform Legii nr. 187/1945, iar bunurile au fost preluate de stat, conform tabelelor aflate la primarie. A fost o categorie de cetateni romani de nationalitate germana care nu au fost expropriati atunci deorece nu au facut parte din organizatia "grupul etnic german", iar acestora, cum a fost si in cazul bunicilor mei, nu le-au fost expropriate imobilele", povesteste Ursula Socaciu. Cu toate acestea, imobilele au fost preluate, asadar, fara nici un titlu. Dupa ani de zile, prin decizia nr. 501 din 4 iunie 1984 imobilele din Prejmer au fost trecute, atentie, doar "in administrarea Ministerului de Interne": "Se transmite din administrarea Intreprinderii de Constructii, Reparatii si Administrare Locativa Brasov, in administrarea Ministerului de Interne, imobilul situat in comuna Prejmer str. Mare nr. 884, inscris in CF Prejmer nr. 9741, sub nr. top 600, compus din casa, anexe gospodaresti si curte in suprafata totala de 1890 mp. Se transmite din administrarea Biroului Executiv al Consiliului Popular al comunei Prejmer in administrarea Ministerului de Interne terenul situat in comuna Prejmer str. Mare nr. 884, judetul Brasov, inscris in CF nr. 9741 Prejmer, sub nr. top 599 si 601, in suprafata totala de 4093 mp".
Furtul cu aparenta de legalitate din 1984 a fost continuat si dupa 1989, mai precis si dupa aparitia Legii 10/2001, chiar de catre "barosanul" politistilor din Brasov, chestorul de politie Mircea Bucur.
Chestorul Bucur tine cu dintii de proprietatea Muller
Iata ce ingrijorare denota scrisoarea chestorului Bucur adresata sefului IGPR in februarie 2005: "Referitor la solicitarea doamnei Socaciu Ursula Ana Rozalia, avand ca obiect restituirea in natura a imobilului situat in comuna Prejmer str. Mare nr. 884, avem onoarea sa va comunicam faptul ca in urma analizei efectuata la nivelul conducerii IPJ Brasov s-a stabilit ca imperios necesara mentinerea imobilului mai sus mentionat in administrarea unitatii noastre. Aceasta decizie este motivata prin aceea ca in imobilul respectiv sunt depozitate mai multe autovehicule corp delict, de valoare foarte mare, ce necesita un spatiu larg de depozitare si conditiii specifice de conservare, autovehicule care au situatia juridica neclarificata". De unde rezulta ca IJP Brasov nu si-ar mai putea desfasura rodnica sa activitate de starpire a hotilor brasoveni daca i s-ar lua bunurile care au fost furate bunicilor Ursulei Socaciu!
Militienii lui Rus acopera furtul
Anterior adresei lui Mircea Bucur, si ministrul clujean al Administratiei si Internelor, Ioan Rus, consfintea, inca o data, in traditia bolsevica a minciunii, furtul proprietatii bunicilor Ursulei Socaciu, fosta Muller. Pe 10 iunie 2006, Ioan Rus emite decizia nr. 266 de respingere a cererii de restituire in natura a imobilelor, afirmand in cuprinsul deciziei o minciuna si anume ca bunurile ar fi fost trecute in proprietatea statului cu titlu valabil. Rus ii ofera in schimb, in bataie de joc fata de dreptul de proprietate, niste depagubiri banesti in suma de putin peste 1,5 miliarde de lei: "Analizand actele depuse la dosarul intern nr. 335, aferent notificarii, prin care se constata ca imobilul a carui restituire in natura se cere a fi trecut in proprietatea statului cu titlu valabil, in baza dispozitiilor Decretului nr. 187/1945, avand in vedere referatul comisiei interne prin care se constata imposibilitatea restituirii in natura si se propun masuri reparatorii prin echivalent, sub forma de despagubiri banesti, DISPUN: Se admite in parte solicitarea formulata de petitionara Socaciu Ursula Ana Rozalia, aceasta urmand a beneficia de masuri reparatorii prin echivalent, sub forma de despagubiri banesti in suma de 1.686.640.000 lei, valoarea estimativa a imobilului. Se respinge cererea de restituire in natura a imobilului, avand in vedere ca acesta a trecut in proprietatea statului cu titlu valabil". Asadar, dupa ce mint ca imobilul ar fi fost luat cu titlu valabil, militienii lui Rus hotarasc, ei fiind foarte priceputi in evalurarile de piata, ca imobilul ar valora doar 1,7 miliarde de lei!
Militienii lui Blaga nu cedeaza
"Cum nu am fost de acord cu aceasta asa-zisa restituire, am facut contestatie la Tribunalul Brasov care, in mod cu totul surprinzator, a admis exceptia de lipsa de competenta teritoriala a MAI si a declinat cauza la Tribunalul Bucuresti, Sectia a V-a civila, deoarece imobilele se aflau in administrarea MAI, prin IJP Brasov. Pe timpul judecarii acestei cauze, MAI si IGPR au promovat o cerere la Ministerul Finantelor Publice prin care solicitau emiterea unei hotarari de guvern in vederea trecerii imobilelor la "domeniul public al statului", in fapt o noua expropriere, sub motivatia ca astfel de imobile nu pot fi restituite, vandute sau instrainate", spune Ursula Socaciu. Prin falsuri grosolane in interpretarea Legii 213/1998, unde se prevede ca imobilele detinute de unitati ale statului pot fi trecute in domeniul public numai daca au fost luate cu titlu valabil, ceea ce nu era cazul in dosarul Ursulei Socaciu, este emisa HG 2060/31.11.2004, cu putin timp inainte ca PSD-ul sa piarda conducerea tarii. In urma tututor magariilor facute de militienii de la Brasov si acoperite de ministrul lor, Ursula Socaciu se adreseaza noului sef al portofoliului Administratiei si Internelor, democratul Vasile Blaga, dar Blaga tine si el cu militienii mosteniti de la colegul Rus: "Am sesizat pe domnul ministru-Vasile Blaga in scris si i-am cerut sa-mi acorde o audienta, dar plangerile mele au fost "indrumate" tocmai la cei reclamati de mine!", ne scrie Ursula Socaciu. "Au trecut patru ani de cand ma judec si inca nu am obtinut o hotarare definitiva pe care, daca nu-mi este favorabila, sa o pot ataca la CEDO, intrucat paratii sunt organe supreme ale administratiei statului care pot sa incalce legea, iar instantele tergiverseaza judecarea in speranta ca nu voi mai fi in viata, pentru ca deja am varsta de 68 de ani!", ne scrie, cu indignare, Ursula Socaciu-Muller.
Contactati-ne la redactie!
Cititorii pot contribui direct la restituirea adevarului istoric
Persoanele care cunosc astfel de cazuri, fie ca sunt personale, fie ale rudelor sau apropiatilor lor, sunt invitate sa ne contacteze la redactie, la Departamentul "Eveniment - Investigatii", la adresa: Bucuresti, str. Ion Campineanu nr. 4, parter, sector 1, la e-mail: investigatii@ziua.ro, sau la numerele de telefon: 021/315.91.11, 021/310.31.70, interioare: 133, 134, 177 sau 178.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.