Desi PD si PNL se afla la cutite pe termen nedeterminat, liderii democrati au relansat din nou subiectul fuziunii, in sedinta Aliantei de luni seara, fapt care i-a lasat masca pe liberali. Cu toate acestea, liderii PNL sunt convinsi ca in spatele propunerii de fuziune se afla o strategie a PD menita sa justifice un refuz al democratilor de a candida pe liste comune cu liberalii la Parlamentul European (PE). "Democratii au dezgropat subiectul fuziunii mizand tocmai pe ideea ca noi (liberalii-n.r.) vom refuza acest proiect. Invocand refuzul PNL, la randul lor, si democratii vor refuza sa participe pe liste comune la alegerile pentru Parlamentul European", ne-au declarat surse liberale. Acestea ne-au povestit cum presedintele PD Emil Boc i-a atentionat pe liberali ca este "pentru ultima oara" cand democratii mai pun pe tapet aceasta perspectiva. Liberalii s-au codit insa sa-i spuna lui Boc un "nu" categoric. De asemenea, liderii PNL le-au aratat democratilor pisica alegerilor pentru Parlamentul European, solicitand liste comune, subiect care nu cade deloc bine oamenilor lui Boc si nu este agreat nici la Bruxelles. De fapt, liberalii si democratii si-au cerut unii altora lucruri aproape imposibile, dar nici unii, nici altii nu au refuzat din ratiuni de imagine si, mai ales, pentru a nu rupe caruta D.A..
PD si PNL isi cer garantii de "prietenie"
De parca relatiile dintre PNL si PD sunt mai bune ca niciodata, Boc a reiterat toate conditiile pe care democratii le-au expus si in trecut, perorand pe necesitatea fuziunii in regim de egalitate. Pusi in fata unei propuneri surprinzatoare, liberalii lui Tariceanu au facut pasul la offsaid, si-au manifestat nemultumirea fata de subiect, dar au solicitat si un ragaz de gandire. "Nu puteam refuza in mod categoric propunerea de fuziune. Trebuie sa analizam situatia si implicatiile ofertei. Oricum, conducerea partidului exclude fuziunea", ne-au declarat surse liberale. De altfel, in sedinta Aliantei care a tinut aproximativ patru ore, liberalii le-au cerut garantii de "prietenie" democratilor, cea mai importanta fiind tocmai candidatura pe liste comune la PE, cu o reprezentare a celor doua partide de unu la unu. La randul lor, si democratii lui Boc au cerut un termen de gandire, promitand ca vor da un raspuns in urmatorul CNC al Aliantei. Sursele citate ne-au explicat ca PNL va discuta eventualitatea fuziunii, numai dupa alegerile la PE. Pe de alta parte, daca PNL nu este de acord cu fuziunea sub umbrela PPE, nici democratii nu vad varianta listelor comune pentru PE ca dezirabila deoarece ar trebui sa dea explicatii la PPE de ce ofera locuri pe liste reprezentantilor unui alt grup european. Potrivit acelorasi surse, reprezentantii PD au reluat, la inceputul sedintei CNC al Aliantei, propunerea privind declansarea alegerilor anticipate, premierul urmand a fi desemnat pentru doi ani de PNL, iar pentru ceilalti doi ani de PD. Mai mult, democratii i-au dat asigurari lui Tariceanu ca-l vor sustine pentru inca doi ani de mandat.
Sursele ne-au explicat ca sedinta conducerii Aliantei s-a desfasurat intr-o formula redusa, fiecare partid fiind reprezentat doar de trei exponenti, si aceasta datorita unei solicitari directe pe care Tariceanu i-a facut-o lui Emil Boc.
Boc: Singura solutie pentru problemele DA
Presedintele PD Emil Boc considera ca fuziunea PNL-PD este singura solutie pentru rezolvarea problemelor din Alianta DA legate de participarea pe liste comune la PE sau la alegerile interne. Boc a confirmat ieri, intr-o conferinta de presa la Cluj, ca problema fuziunii a fost discutata in sedinta de luni a conducerii Aliantei DA, dar ca nu a fost vorba despre un ultimatum dat PNL, informeaza Mediafax. "Am repetat propunerea noastra de fuziune in datele prezentate in primavara, fara un calendar stabilit, urmand ca acest calendar sa fie stabilit impreuna. Apreciez ca proiectul PNL-PD este incomplet fara fuziunea celor doua partide, iar proiectul politic al Aliantei trebuie aparat de detractorii ei", a afirmat liderul PD. El sustine ca fuziunea este necesara si pentru ca urmeaza un nou ciclu electoral, cu alegeri pentru PE, urmate de alegeri locale si parlamentare, astfel incat lucrurile trebuie sa fie bine stabilite. Boc a subliniat ca prin aceasta propunere nu a dorit sa impuna ceva PNL. "Nu am dorit sa facem din acest subiect o dezbatere publica, ci ca acest proiect politic sa se realizeze. Eu si colegii mei democrati credem in proiectul fuziunii. Solutia fuziunii poate fi una care sa rezolve problemele legate de participarea pe liste, de paritate, de alegeri. Nu am pus nici un pistol la tampla nimanui si nu am dat nici un ultimatum pentru PNL", a mai precizat liderul democrat. Legat de temerile PNL privind apartenenta viitoare la un grup politic european a celor doua partide, Boc a spus ca in PPE exista si curente populare si liberale, astfel ca nu crede ca merita sa fie compromis un proiect politic important din aceasta cauza.
Tariceanu: Nimic nou sub soare
Tema fuziunii dintre PNL si PD este discutata inca din ianuarie 2005 si nu este o tema noua de discutie in cadrul Aliantei D.A., a declarat ieri presedintele PNL, Calin Popescu-Tariceanu, inaintea reuniunii Comitetului Executiv al liberalilor. "Lucrul acesta l-am discutat din ianuarie 2005. A fost propunerea pe care i-am facut-o presedintelui Basescu, asa ca sa n-aveti impresia ca este ceva nou sub soare", a spus Tariceanu.
Orban: PD sa nu mai vina cu fictiuni politice
Presedintele PNL Bucresti, Ludovic Orban, a subliniat insa ca propunerea PD de fuziune a fost trimisa pe surse, fapt care denota "o neseriozitate impinsa la maximum" din partea PD. Orban a precizat ca, la ora actuala, exista o hotarare ferma a Delegatiei Permanente a PNL, "care nu poate fi schimbata de fiecare data cand are pofta Adriean Videanu, Emil Boc sau oricine altcineva". "Le recomand colegilor mei sa invete sa ne respecte, sa nu mai vina cu astfel de fictiuni politice care nu intereseaza pe nimeni si sa invete sa respecte protocolul Aliantei. Nici macar comunistii nu au reusit sa desfiinteze PNL si oricata incapatanare si obstinatie ar avea Basescu cu matelotii lui din PD, n-au nici o sansa sa desfiinteze PNL", a conchis Ludovic Orban, citat de Rompres.
Oltean: O discutie privata
Deputatul Ioan Oltean, vicepresedinte al PD, a confirmat ieri faptul ca a fost deschisa, cu o zi in urma, o discutie cu liberalii pe marginea fuziunii dintre cele doua formatiuni politice, insa "aceasta a avut un caracter privat". Liderul democrat a afirmat, citat de Rompres, ca discutia "s-a purtat intr-un cadru restrans, fara a fi una publica".
Propunerea Berceanu
Democratul Radu Berceanu a sustinut, in urma cu o saptamana, ca, in incercarea de a-i convinge pe liberali sa accepte declansarea de alegeri anticipate, PD a propus PNL ca actualul prim-ministru Calin Popescu Tariceanu sa conduca Guvernul inca doi ani dupa alegeri. Berceanu a declarat ca la viitoarele alegeri democratii vor merge tot impreuna cu PNL, dar numai daca liberalii isi vor dori acest lucru. El a sustinut ca PD a oferit toate variantele PNL pentru a accepta declansarea de anticipate, inclusiv mentinerea lui Calin Popescu Tariceanu ca prim-ministru inca doi ani dupa alegeri, tocmai pentru a mentine actuala Alianta. "Noi am vrut sa facem o fuziune sau macar o federatie de partide, daca nu se doreste o fuziune, dar ei permanent au respins prin toate modalitatile aceasta mana intinsa si eu cred ca, la un moment dat, oricat ai vrea sa intinzi mana si sa ai o prietenie cu cineva, daca te respinge o data, de doua ori, de zece ori, pana la urma intelegi ca nu te place si te orientezi catre alte lucruri", a spus Berceanu. El a subliniat ca, in prezent, conform sondajelor de opinie, raportul PD-PNL este de peste 2 la 1, dar ca democratii au propus un raport de 1 la 1 pe liste, in caz de alegeri anticipate. In acelasi timp, Berceanu a precizat ca el "vede" mai degraba alegeri anticipate decat schimbarea primului-ministru si a Guvernului fara alegeri. (C.E., R.G.)
UDMR cere urgentarea alegerilor pentru PE
Amanarea adoptarii legii privind alegerile pentru Parlamentul European este o dovada a iresponsabilitatii parlamentarilor, a apreciat ieri liderul UDMR Marko Bela (foto). "Am putea sa adoptam legea foarte repede, pentru ca este un proiect simplu, cu putine divergente", a precizat acesta, adaugand ca alegerile pentru europarlamentari ar trebui organizate in primele luni ale acestui an, cel mai tarziu in aprilie.
Pe de o parte, Marko a explicat ca este in interesul Romaniei sa aiba cat mai repede reprezentanti in forul european, iar pe de alta parte, a aratat ca Parlamentul de la Bucuresti ar functiona mai bine daca la lucrari ar fi prezenti cei 35 de actuali euro-observatori. Astfel, s-ar forma mai usor majoritatea pentru a fi trecute proiectele de lege, a precizat Marko. De altfel, el nu este de acord cu solutiile avansate de unii colegi potrivit carora actualii euro-observatori sa ramana la PE pentru inca doi ani. In privinta functiei de comisar european din partea Romaniei, Marko Bela a sustinut ca ar trebui ales un om politic, si l-a nominalizat din nou pe senatorul UDMR Gyorgy Frunda drept un candidat posibil la functie. (R.P.)
Lista comuna pentru europene ar nedumeri Bruxelles-ul
O lista comuna a liberalilor si democratilor in Romania pentru alegerile europene de anul viitor este de natura sa starneasca nedumeriri la Bruxelles - si aceasta deoarece eurodeputatii au ca principal argument in fata celorlalte organisme comunitare faptul ca sunt alesi direct. Iar in Parlamentul European diferentele de ideologie conteaza foarte mult. Parlamentul European este alcatuit din 732 de eurodeputati, la care urmeaza sa se adauge cei 35 de parlamentari europeni din Romania. In actuala legislatura Parlamentul European este dominat de grupul Partidului Popular European - Democratii Europeni, care are 264 de membri.
Totusi PPE-DE nu poate domina singur legislativul comunitar avand nevoie de sprijinul grupului Aliantei Liberalilor si Democratilor Europeni (ALDE), care are in prezent 89 de membri. Observatorii din Parlamentul European trimisi de Partidul Democrat sunt incadrati in grupul PPE-DE alaturi de euroobservatorii trimisi de UDMR, in vreme ce liberalii romani s-au inscris in ALDE. Participarea pe liste comune la alegeri ar crea nedumerire la Bruxelles in ceea ce priveste legitimitatea si orientarea politica. Fiecare grup din Parlamentul European incearca sa obtina o pozitie cat mai avantajoasa, iar cei 35 de viitori europarlamentari romani constituie o atractie pentru toate grupurile parlamentare. (G.D.)