De cate ori vi s-a intamplat sa priviti un ziarist de investigatii, daca nu drept dusmanul dvs. personal, cel putin al institutiei de ancheta pe care o reprezentati? Intrebarea nu este deloc retorica si gasirea unui raspuns corect ar putea sa fie o provocare interesanta, dar si utila pentru ca ar putea sa ajute la disparitia unor blocaje importante.
De ce vi se pare ca un ziarist este ostil? Pur si simplu, foarte adesea, pentru ca stiti ca va incerca sa scoata de la dvs. mult mai mult decat sunteti autorizati sa spuneti. Si mai stiti ca, in lipsa unui raspuns satisfacator, sau auzind doar clasica replica "no comment", colegul meu ziarist va apela imediat la surse de informatie paralele, cel mai adesea aflate chiar in anturajul dvs. imediat si care vor da cu siguranta stirea dorita. (...)
Cert este ca, aparent, tehnic vorbind, aici se intra in cercul vicios pe care-l cunoastem foarte bine: dvs. aveti restrictiile bine-cunoscute in a vorbi despre anchetele in curs, oficialii nu vor, din principiu, decat o imagine perfecta si stralucitoare in care nu exista probleme, iar pe de alta parte se afla jurnalistul de investigatie care incearca, singur, sa rastoarne acesta situatie in favoarea lui. Nimic rau, caci acesta este jocul pe care l-am acceptat inca din momentul in care am intrat in aceasta meserie.
Ceea ce nu accept insa, este incercarea continua de restrictionare a accesului la surse, la oficialitatile din administratia publica, ridicarea unor baraje birocratice din ce in ce mai sofisticate si politicoase menite sa izoleze un singur canal de comunicatie, cel acceptat oficial, cel al purtatorului de cuvant. (...)
Ceea ce nu cred ca merge suficient de bine este ceea ce, in opinia mea, reprezinta un aspect esential: cooperarea cu ziaristii, cu institutiile lor reprezentative pe plan national, european si international in scopul asigurarii unei pregatiri specifice, de foarte inalta specializare, pentru ziaristii de investigatie, mai ales pentru cei tineri, mai ales pentru cei proveniti din Europa centrala si de Est.
Vreti sa aveti ca interlocutori persoane in a caror competenta profesionala sa puteti avea incredere si care sa stie, cel putin in linii mari, mecanismul anchetelor privind fraudarea fondurilor europene, unele dintre cele mai complexe si delicate tipuri de anchete. Dar v-ati pus intrebarea: de unde sa fi capatat ziarisii din tarile respective pregatirea necesara pentru a dialoga cu dvs. si pentru a va interpreta corect informatiile? In momentul in care va plangeti ca o remarca sau o informatie v-a fost interpretata sau scoasa din context, sau a aparut intr-un material de presa care, din punctul dvs. de vedere, nu era bine argumentat tehnic, atunci va rog sa va amintiti ca acum trei saptamani, sindicatul presei romane, MEDIASIND, impreuna cu IFJ si OLAF au organizat prima formula de pregatire europeana pentru tineri ziaristi de investigatie. Este, dupa parerea mea, un eveniment organizat inadmisibil si inexplicabil de tarziu, mai ales ca, in rapoartele succesive de tara, Romaniei i s-a indicat drept problema principala nivelul de coruptie si, de foarte multe ori, s-au ridicat semne de intrebare foarte serioase privind folosirea adecvata a fondurilor comunitare. (...)
In sfarsit, atunci cand vorbim despre raportul intre informare si dezinformare, dar si despre lobby intr-un sens mai larg al termenului, avem, ca jurnalisti, si o alta mare problema. Legata de propria noastra definire profesionala. Este foarte important sa putem prezenta o carte de vizita care, prin ea insasi, sa fie o recomandare profesionala si un gir moral pentru interlocutorii nostri, in acest caz serviciile de ancheta europene. In acest context, cred ca afilierea unui jurnalist la FIJ inseamna, prin intermediul Cartii internationale de presa, o asemenea garantie internationala de apartenenta si identitate profesionala.
Acesta este contextul in care trebuie sa va prezint initiativa comuna a colegilor romani si bulgari, denumita "Voci curate", promovata, in Romania, de organizatia Civic Media. Pe buna dreptate, s-a considerat ca, odata cu intrarea celor doua tari ale noastre in UE incepand cu 1 ianuarie 2007, este nevoie sa lamurim cat se poate de clar anumite aspecte legate de posibilele relatii de colaborare intre colegi de-ai nostri si structurile fostelor organisme de securitate, dar si sa vedem daca exista cazuri de ofiteri de informatii infiltrati in redactii sub acoperirea de jurnalist. Nu este o vanatoare de vrajitoare, ci un demers moral care sa limpezeasca odata si odata ape lasate tulburi si pline de namol, din care nu poate sa iasa nimic bun. Cel mult, in prezenta unei banuieli imprecise si generale, intreaga breasla sa poata avea de suferit si calitatea informatiei, cu atat mai mult a unei anchete pe teme sensibile, sa poata fi mereu pusa la indoiala, intr-un fel de inversare perversa a raportului informatie-dezinformare si lobby. Mai mult chiar, MEDIASIND a luat recent decizia de a cere reinnoirea cartilor de presa internationale de la IFJ doar dupa ce fiecare dintre membrii organizatiei va dovedi ca este ziarist profesionist si va da o declaratie pe proprie raspundere privind colaborarea cu fosta Securitate, ceea ce-l face acum direct raspunzator in fata legii. (...)
Apelul meu este de a ne ajuta, de a-i sprijini direct si masiv pe tinerii mei colegi jurnalisti de investigatie ca, in aceste noi conditii, sa poata beneficia din plin de experienta unica, teoretica si profesionala, pe care le-o puteti oferi.
Text prezentat la seminarul OLAF pe tema "Transparenta si relatia cu media ca mijloace de lupta impotriva coruptiei care afecteaza interesele financiare ale UE", organizat la Sofia in perioada 8-11 octombrie.