Pierre Larousse, parintele dictionarelor care-i poarta numele si faima, patroneaza in secolul XXI tipuri de dictionare greu de imaginat in secolul sau, adica secolul al XIX-lea. Unul sigur nu si l-ar fi putut inchipui, spune Francis Balle, profesor d
Pierre Larousse, parintele dictionarelor care-i poarta numele si faima, patroneaza in secolul XXI tipuri de dictionare greu de imaginat in secolul sau, adica secolul al XIX-lea. Unul sigur nu si l-ar fi putut inchipui, spune Francis Balle, profesor de jurnalism la Paris: dictionarul de media. Cuvantul insusi nu exista in "secolul dictionarelor", cum si-a botezat Larousse veacul, iar forma "mass-media" a fost utilizata in premiera de americani prin 1950, cand termenul se nastea pentru a acoperi o noua realitate "tehnica": dezvoltarea mijloacelor de comunicare cu audienta larga si difuzare prin presa, radio si televiziune. Termenul de mass-media, uzurpat in timp de prescurtarea "media", cumuleaza azi atat sensurile initiale de "mijloace de informare in masa", cat si canalele de transmisie sau institutiile implicate in comunicare, acoperind in cele din urma o arie extinsa a culturii comunicarii si a industriilor ei, pentru a-si atasa mai recent ultimele inventii ale "new media", adica suporturile oferite de satelit, computer, telefon mobil, cablu etc.
Dictionarul de media Larousse exista acum si in romaneste, aparut la Editura Univers enciclopedic, in traducerea Lucretiei Vasilescu si a Mihaelei Constantinescu. El contine terminologie media in acceptiunea pe care a stabilit-o Balle, coordonatorul dictionarului, nici restransa la presa, radio si televiziune, dar nici extensiva asa cum a gandit-o McLuhan, fiind asadar "o tehnica, cum este presa scrisa, televiziunea sau discul digital; o utilizare, adica in acelasi timp o finalitate si un continut care ii corespund (informatia, popularizarea, divertismentul si educatia); o institutie (CNN, Newsweek, Le Monde sau Liberation); un gen sau o forma de exprimare specifica (jurnalismul, filmul de cinema, publicitatea si foiletonul de televiziune)", ca sa citam definitiile din dictionar.
Ceea ce sporeste utilitatea acestui instrument sunt completarile cu articole referitoare la mass-media din Romania, chiar daca foarte selective. Avem informatii despre Etno TV sau TV Romania de maine sau TVR 2, dar nu si despre TVR 1 (cu exceptia informatiei sumare din articolul despre SRTV). Apar cateva publicatii romanesti nesemnificative ca influenta, dar lipsesc cateva importante, asa cum sunt absente si cateva fenomene deopotriva europene si romanesti de data recenta cum ar fi "berlusconizarea" presei.
Alegem doua definitii din dictionar (aproape) la intamplare. JURNALISM: "meserie ansamblu de meserii sau forma de expresie a tuturor celor care se consacra, in orice domeniu, publicarii unei informatii, daca aceasta are legatura cu actualitatea imediata sau recenta, prin orice media" si DEONTOLOGIE: "...expresia, in profesie, a unei anumite constiite colective si a sensului responsabilitatii, pentru mai multa libertate si un serviciu mai bun oferit publicului".


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.