"Revolutia" si "revolutionarii"
Foarte putine voci din exteriorul tarii mai folosesc formula "revoltei populare", fie din considerente de politica internationala a statului din care provin, fie pentru ca nu fac efortul pentru a se documenta asu
"Revolutia" si "revolutionarii"
Foarte putine voci din exteriorul tarii mai folosesc formula "revoltei populare", fie din considerente de politica internationala a statului din care provin, fie pentru ca nu fac efortul pentru a se documenta asupra evenimentelor din Romania. Desi a fost sangeroasa, rasturnarea comunismului in Romania continua sa ramana marginala in raport cu caderea sistemului in Cehoslovacia sau Polonia. In articolele din presa occidentala, povestea eliberarii romanilor se gaseste in cateva randuri de la sfarsitul analizelor sau lipseste, ca insignifianta. In volumele de autor sau de sinteza, se foloseste de regula formula "revolta populara, urmata de o preluare a puterii de grupul neocomunist al lui Ion Iliescu", dupa care este subliniata guvernarea post-decembrista a lui Petre Roman si condamnata seria mineriadelor. Romania ramane in continuare o zona obscura, neinteligibila, absenta in domeniul publicistic cu acces la limbi de circulatie internationala, motiv pentru care autorii straini prefera sa citeze sau sa se inspire din lucrari ale membrilor emigratiei romanesti. Ele sunt, invariabil, mediocre, politizate, majoritar imprecise. Vom lua un singur exemplu, deoarece il consideram semnificativ pentru definirea fenomenului.
Vladimir Tismaneanu - exponent al tinerii intelighente evreiesti plasate de parintii lor stalinisti in lumea libera, dupa ce parintilor li s-au prabusit idealurile - este prezentat drept "o personailtate marcanta in mediul universitar si de cercetare din SUA", fiind cel mai des citat, ca referinta, de autorii straini. Prin intermediul operei sale de politologie nu reusim sa intelegem, totusi, discrepanta intre bogatia de informatii, rigoarea analizei cand este vorba de celelalte state foste comuniste din Europa, si cazul Romaniei, tara lui de origine.
Reinventarea "revolutiei": cele opt falsuri ale lui Tismaneanu
Ce afla jurnalistul sau autorul strain de la Vladimir Tismaneanu din lucrarea - alegem la intamplare - "Reinventarea politicului. Europa rasariteana de la Stalin la Havel"? Ca:
1. "Revolutia romana a inceput la Timisoara, scanteia fiind aprinsa de curajul unui om, reverendul Laszlo Tokes, un pastor al Bisericii reformate (calviniste) si o parte din minoritatea etnica maghiara" (562)
Fals! Revolutia a inceput la Iasi, iar curajul lui Tokes este o inventie, atitudinea sa - dincolo de legaturile cu spionajul maghiar - fiind exact contrara imaginii proiectate in universitatile americane de Vladimir Tismaneanu; minoritatea maghiara n-a avut nici un rol, violentele de la Timisoara fiind provocate si intretinute profesionist de cetateni romani, in majoritatea lor etnici romani, pregatiti pe teritoriul Ungariei si introdusi in tara cu scop diversionist.
2. "La 17 decembrie, din ordinul lui Ceausescu, fortele de Securitate au actionat impotriva demonstrantilor din Timisoara fara menajamente" (563)
Fals! Forta de represiune la Timisoara a fost Armata; Securitatea s-a abtinut de la actiuni violente in strada, motiv pentru care in sedinta CPEx din 17 decembrie, ministrul de Interne si seful Securitatii au fost acuzati de Ceausescu de tradare si amenintati cu plutonul de executie.
3. In cuvantarea de la radio si televiziune a lui Nicolae Ceausescu din seara de 20 decembrie 1989, acesta ar fi dat un avertisment "ca asupra demonstrantilor din alte localitati se va trage." (564)
Fals! Nu a existat o astfel de amenintare, nici macar sub forma de aluzie, Ceausescu avand atunci trei teme: protejarea Armatei pentru deschiderea ilegala a focului, organizarea unei reactii populare de sprijin pentru politica sa, cererea expresa de a nu abandona productia si problemele economice.
4. La mitingul din 21 decembrie, "uralele multimii au inceput brusc sa se transfome in huiduieli" (565)
Fals! Doar Ion Iliescu - unicul - mai sustine aceasta versiune in Romania; mitingul a fost sabotat profesionist, multimea care il aclama pe Ceausescu s-a risipit in panica si, dupa golirea Pietei Palatului, a fost auzita, la mare distanta, actiunea unui grup organizat din dreptul Hotelului Bucuresti.
5. "(...) Trecerea de la faza de simulata pretuire la cea de sincera si molipsitoare huiduiala a fost declansata de membri ai Securitatii, actionand la ordinele sefilor lor, decisi in secret sa scape de Ceausescu, nu vom sti-o poate niciodata". (566)
Fals! Stim sigur ca Securitatea nu a organizat un complot impotriva lui Ceausescu, abandonandu-l in momentul in care, potrivit versiunii Securitatii, Ceausescu a "dezertat" prin parasirea sediului Puterii; Securitatea i-a ramas fidela lui Ceausescu pana la sfarsit, intelegand prin sfarsit lovitura militara data in dimineata de 22 decembrie, pe fondul declansarii revoltei populare de la Bucuresti.
6. "Milioane de privitori au fost in direct la TV martorii unei multimi de oameni ce strigau impotriva dictatorului". (567)
Fals! Nu a existat o astfel de transmisiune in direct, decat seara tarziu, pe 22 decembrie, intr-un cu totul alt context; principalele imagini ale multimii din Piata Palatului au fost difuzate mult mai tarziu, prin secvente inregistrate de operatori individuali.
7. "A urmat un alt episod al evenimentelor revolutionare: un lant de demonstratii studentesti in Piata Universitatii, care au durat intreaga zi de 22 decembrie, in ciuda represaliilor sangeroase". (568)
Fals! Nu a existat o astfel de demonstratie studenteasca in ziua de 22 decembrie; probabil ca este o confuzie cu seara si noaptea de 21 decembrie, cand, oricum, aportul studentilor a fost infim.
8. Ar fi existat o "rezistenta organizata de unele unitati izolate ale politiei secrete, intre 22 decembrie si ziua de Craciun, cand Ceausescu si sotia lui au fost executati" (569)
Fals! A fost o diversiune organizata si lansata de sovietici, cu sprijinul unor agenti plasati la conducerea Armatei, in favoarea grupului Ion Iliescu; actiunea nu a incetat de Craciun, fiind continuata datorita faptului ca Securitatea se protejase aproape perfect si ramasese intacta.
Interventia KGB si GRU, uitata in favoarea "revolutionarului" Laszlo Tokes
Fara indoiala ca un autor strain care citeste cartea profesorului Vladimir Tismaneanu va scrie in propria sa opera ca in Romania a avut loc o conspiratie a Securitatii, urmata de o revolta generala a populatiei. Este versiunea cea mai departe de adevar. Am luat in calcul si posibilitatea ca, la nivelul anului 1997, Tismaneanu sa nu fi fost bine informat, mai ales in conditiile haosului informational din Romania postdecembrista. Iata insa ca, in 2005, profesorul american continua sa lanseze aceleasi informatii false despre evenimentele din Romania: "Revolutia a inceput la Timisoara pe 15 decembrie, scanteia pornind de la un mic grup adunat in jurul casei pastorului Laszlo Tokes, un preot calvinist rebel, care urma sa fie arestat din cauza luptei sale pentru drepturi religioase"(570). Probabil ca asa ceva este o reteta prizata de cititorul american; in Romania ea este ridicola. Pentru mitingul din 21 decembrie, Vladimir Tismaneanu ii dezinformeaza in continuare pe publicistii americani: "Voci din multime l-au huiduit pe Ceausescu, in Piata Palatului, in fata sediului Comitetului Central, probabil ca o provocare"(571). De neinteles pentru romani, daramite pentru un strain. Secventialitatea momentelor rasturnarii efective a lui Ceausescu de la putere - luam in calcul faptul ca profesorul Tismaneanu nu are de unde sa stie de lovitura militara data in sediul CC - este complet rasturnata: multimea ocupa cladirea si dupa aceea Ceausescu fuge. Din pacate, analistul sau publicistul strain continua sa nu aiba surse credibile si bine informate despre evenimentele din Romania, membrii emigratiei romanesti oferind fie versiuni legendare, fie rezumate inexacte (cazul Tismaneanu). In aceste conditii, imaginea externa despre revolutia din Romania, adevarul despre interventia sovietica asistata de occidentali, despre initierea actiunii la Iasi, despre instigarea profesionista a revoltei la Timisoara, despre autorul real al represiunii, despre lovitura de stat militara data de generalul Stanculescu, despre preluarea puterii de catre Armata si predarea ei grupului Iliescu nu vor fi aflate niciodata de cetatenii straini care vor sa inteleaga ce s-a petrecut in decembrie 1989 pe aici.
"Istoria Loviturilor de Stat in Romania - <<Revolutia din decembrie 1989>>
- o tragedie romaneasca", Vol 4 (II), Editura Rao


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.