"O ipocrizie de tip fundamentalist"

Cu cateva zile inaintea premierei cu "Iubirea Fedrei", presa centrala tragea un semnal de alarma: presedintele comisiei de cultura a Aradului (preot baptist) dorea oprirea spectacolului, declarandu-se cu totul impotriva unui tip de teatru care practica "agresivitatea si violenta". Ca si la Iasi, in cazul "Evanghelistilor", lucrurile nu au mers mai departe.
Ce s-a intamplat, din punctul dvs. de vedere, la Arad, in legatura cu acea tentativa de cenzura institutionala?
A fost o tentativa urata si violenta a presedintelui comisiei municipale de cultura, dl. Moisescu, de a opri spectacolul, fara a-l fi vazut si fara a fi citit textul. Chiar daca ar fi vazut spectacolul, atitudinea oficiala (caci nu e vorba de o parere personala) a acestui domn e inadmisibila. Presa centrala si cea locala au reactionat extrem de prompt, iar aceasta atitudine a domnului Moisescu nu a mai avut decat putini partizani deschisi. Oricum, singura persoana in masura sa opreasca spectacolul era directorul teatrului, Laurian Oniga, si el n-ar fi facut-o. Suntem, in orice caz, in plina sfera a absurdului, a valorilor rasturnate. In 2006, in Arad, cu cateva luni inainte de intrarea in UE, sa se puna problema interzicerii libertatii de exprimare artistica de catre un functionar al administratiei locale mi se pare de domeniul balamucului.
De unde a aflat dl. Moisescu despre spectacol, de vreme ce nu avea cum sa-l vada?
A avut doua-trei informatii, inexacte, de altfel, de la actori refulati si complexati din teatru. Am spus-o si la intalnirea cu publicul, pentru mine situatia de acum, cand mi se reproseaza "erotismul si nuditatea", e perfect in oglinda cu cea din 1985-1986, cand Dulea a interzis "Tulburarea apelor", acuzand textul lui Blaga si spectacolul meu de "misticism si religiozitate". Aberatie pura.
Cum a reactionat publicul la primele trei reprezentatii, inaintea premierei?
A fost un singur glas, al unui actor din teatru (Valentin Voicila), la fel de nemultumit din aceleasi ratiuni, dupa parerea mea fals crestine.
Credeti ca atitudinea dlui Moisescu era motivata de optiunile sale religioase?
Eu presupun ca da. In orice caz, cand se acuza pe un ton justitiar cum ca nuditatea nu ar trebui sa apara pe scena si, in general, raul din societate trebuie ascuns, nu dat la iveala, fiindca teatrul trebuie sa aiba un mesaj luminos, mi se pare ca functioneaza o ipocrizie de tip fundamentalist.
Cum ati ajuns dvs. insiva la piesa Sarei Kane (nu tocmai o autoare la care te-ai astepta sa fie montata de regizori consacrati, ca dvs. ori Andrei Serban)?
Eu nu sunt atat de fascinat de lumea Sarei Kane, cat sunt de limbajul pieselor ei. Scriitura ei mi se pare extraordinara, mi se pare ca scrie, pastrand proportiile, asa cum mi-ar placea mie sa scriu propriile mele scenarii dramatice. Ca scriitura, imi plac toate piesele ei, nu insa si universul lor. Puntea a fost "Fedra", calea pe care am ajuns la ea a fost tema "dezastrelor iubirii" care-mi este proprie si la care ea o adauga pe cea a manipularii politice; modul in care Sarah Kane a combinat scriitoriceste cele doua teme a fost o continua sursa de inspiratie pentru mine. E un material extrem de generos pentru un regizor care vrea sa mediteze asupra modului ei de a scrie si a gandi.

---

Despre autor: