Securitatea a fost infiintata prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane. Initial a purtat numele de Directia Generala a Securitatii Poporului (DGSP). Potrivit wikipedia.org, seful Securitatii avea rang de ministru in cadrul Consiliului de Ministri, fiind secondat de 2 directori adjuncti cu rangul de secretari de stat. DGSP a inlocuit Directia Generala a Politiei de Siguranta. Conform Decretului 221, Securitatea avea rolul de "a apara cuceririle democratice si de a asigura securitatea Republicii Populare Romane impotriva uneltirilor dusmanilor interni si externi". De asemenea, organele de securitate erau "singurele abilitate a instrumenta infractiunile ce primejduiesc regimul democratic si securitatea poporului".
Prin Decretul nr. 50 din 30 martie 1951, DGSP si-a schimbat numele in Directia Generala a Securitatii Statului, iar prin Decretul 264 din aprilie 1951, Serviciul Special de Informatii a intrat in compunerea DGSS.
Potrivit Decretului nr. 324 din 20 septembrie 1951, DGSS s-a separat de Ministerul de Interne, si a fost incorporat in Ministerul Securitatii Statului (MSS). Aceasta reorganizare a fost de scurta durata. MSS a reintrat sub comanda MAI, la 7 septembrie 1955. Cateva luni mai tarziu, la 11 iunie 1956, prin Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1361, Ministerul de Interne a fost reorganizat si impartit in doua departamente: Departamentul Securitatii si Departamentul Internelor.
Pana in anul 1956, Securitatea nu a avut atributii in ceea ce priveste detinutii politici din inchisori si lagare de munca, cu exceptia supravegherii contrainformative a ofiterilor, subofiterilor si trupelor, care indeplineau serviciul acolo.
Dupa moartea lui Stalin in martie 1953, Gheorghe Gheorghiu-Dej a initiat o campanie de epurari dupa model stalinist, in urma careia si-a eliminat potentialii dusmani din interiorul partidului. Securitatea, sub comanda lui Alexandru Draghici, a avut un rol important de jucat in aceasta campanie. Nici Securitatea nu a scapat de epurari, in perioada 1960-1965, fiind inlaturati multi ofiteri impusi de la Moscova, care ar fi putut sa ameninte autoritatea lui Dej.
Dupa moartea lui Dej, venirea lui Nicolae Ceausescu in fruntea PCR a marcat o noua reorganizare a Securitatii. Astfel, din 22 iulie 1967, in urma Decretului nr. 710, a fost infiintat Departamentul Securitatii Statului (DSS), condus de un Consiliu al Securitatii Statului (CSS), in fruntea caruia se afla un presedinte cu rang de ministru.
Pe 4 aprilie 1968, Consiliul Securitatii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca la 9 aprilie 1972 sa reintre in cadrul Ministerului de Interne. Departamentul Securitatii Statului a fost reorganizat avand sase directii principale (informatii interne, contrainformatii economice, contraspionaj, contrainformatii militare, securitate si garda si cercetari penale). Aceasta a fost forma sub care a functionat Securitatea pana la caderea regimului comunist in decembrie 1989. Pe 30 decembrie, Consiliul Frontului Salvarii Nationale a hotarat desfiintarea Departamentului Securitatii Statului. (D.E.I.)