Mostenitorii familiei Toader din comuna Rosiori, judetul Ialomita, deportati pe timpul terorii comuniste, se lupta de 15 ani sa-si recupereze terenurile care le-au apartinut. Dupa procese care au durat ani de zile, tot mai trebuie sa li se retrocedeze circa 8,82 ha, dar se pare ca acest lucru nu este posibil, deoarece nu vrea primarul. Acesta, fost comunist sadea, n-a putut fi mutat din fruntea primariei locale, continuandu-si cu brio vocatia de secretar PCR care l-a consacrat. Ca sa-si bata joc de mostenitorii care sunt foarte in varsta, le-a acordat un teren intr-o comuna situata la 150 km distanta. Cum 2,4 ha ar fi trebuit retrocedate in intravilan, iar la Rosiori pamantul e mai scump decat la Burdusani, reprezentantul familiei a cerut recalcularea suprafetei in teren ori despagubiri in echivalent, asa cum prevede legea. O lege pe care primarul neo-comunist n-are de gand s-o respecte.
"Ne-au luat de-acasa ca sa ne deporteze"
"Am fost 12 copii la parinti si am avut ghinionul sa ne nastem in comuna Rosiori, judetul Ialomita, administrata de fosti secretari ai partidului comunist, care s-au transformat pe urma in primari. In anul 1949 am fost deportati, fiind trecuti pe listele de chiaburi de presedintele Sfatului Popular, un anume Badea Tudor, zis Ciuperca. Mai tarziu s-a dovedit ca acesta a fost sef de cuib legionar, dupa care s-a facut comunist. Dupa razboi, statul roman a ramas dator la rusi, sa le dam despagubiri. La inceputul recoltei veneau cei care aveau un pogon sau mai putin cu grau, si primeau o dubla sau doua, restul il luau comunistii. Oamenii au facut scandal si s-a dat vina pe chiaburi, care i-ar manipula pe localnici, ca sa nu-si achite cotele. Pana la urma ne-au luat de-acasa ca sa ne deporteze, impreuna cu mai multe familii", isi incepe povestea Lucian Toader (foto), reprezentantul fratilor ramasi in viata.
"Ba ii dadeau afara, ba ii primeau inapoi"
Familia Toader, ramanand cu zece copii dupa decesul a doi dintre acestia, a fost deportata in comuna Cuza Voda, in apropiere de Medgidia, unde era nevoie de mana de lucru. Au fost cazati la niste chiaburi locali, care aveau mult mai mult teren si avere decat ei, dar cu toate acestea n-au fost deportati la randul lor. Locatia fiind in apropierea canalului, barbatii in putere lucrau la cariera sau la fermele confiscate de la mosieri, iar femeile si mai ales copiii la gradinile de zarzavaturi. Pentru munca lor primeau o nimica toata, banii abia ajungandu-le pentru mancare. Lucian Toader se destainuie in continuare: "Am stat acolo, cu domiciliu obligatoriu, incepand din anul 1949. Dupa primii doi ani, tata a suferit o congestie cerebrala si n-a mai putut munci. Un frate a fost luat militar, pentru ca n-a stiut sa spuna la incorporare ca are domiciliu fortat. Ar fi scapat de armata, cel putin pentru o vreme. Asa se face ca doar eu si inca un frate am muncit, alti doi frati mergand la scoala. Dar si aici, ba ii dadeau afara, ba ii primeau inapoi".
Sportul l-a ajutat in viata
In anul 1956, familiei Toader i s-a ridicat interdictia de a parasi domiciliul fortat din comuna Cuza Voda, insa n-a plecat imediat, pentru ca n-a avut bani de tren. Avea o vacuta si cateva gaini pe care trebuia sa le duca acasa, iar asta costa ceva bani. Pana la urma, in octombrie 1956, parintii si doi copii au ajuns la Rosiori. Li s-a dat casa inapoi, dar nu si restul proprietatilor care le fusesera confiscate. Iar in casa mai locuiau cativa chiriasi, care au plecat in anii urmatori.
Lucian Toader a ramas la Medgidia si s-a apucat de sport, reusind sa devina campion pe zona Dobrogea la box, categoria pana. Ceilalti frati s-au descurcat cum au putut, care prin Bucuresti, care prin alte orase. Dupa insistente care au durat un an, datorita performantelor lui sportive, tanarul Lucian a fost incadrat in munca la IMUM Medgidia, locuind intr-un camin pentru burlaci. Tot ca urmare a activitatii lui sportive, a ajuns la Bucuresti, fiind primit la Clubul Metalul. "Dar nu mi-au dat niciodata pasaport la competitii din afara granitelor. Nenorocitul de primar legionar, care ne-a trecut pe listele pentru deportare, m-a turnat la Militie ca am fost fecior de chiabur", isi mai aminteste batranul de azi.
"La primarie au ramas tot oameni cu experienta"
"Dupa 1991, la primarie au ramas tot oameni "cu experienta", fosti activisti locali ai partidului comunist. Nicolae Dobre a fost primar in doua mandate, iar in perioada 1996-2000 a indeplinit functia de sef al Comisiei comunale Rosiori. Acum e din nou primar si are obiceiul ca atunci cand eu fac o cerere, sa nu-mi raspunda. Iar cand ii depun un act, scrie el ce vrea acolo si nu-l preda la Comisia de aplicare a legii. Sau ii da el o rezolutie, o comunica celorlalti si nu o supune dezbaterii. In total aveam de recuperat 17,82 ha. In baza Legii fondului funciar s-a retrocedat tuturor mostenitorilor - ca parintii au murit intre timp - suprafata de noua ha de teren, in asociatie. Niste localnici au constituit o asociatie si au lucrat pamantul, dar noi n-am primit mare lucru pe partea noastra. Am uitat sa va spun ca, in perioada cat am fost deportati in Dobrogea, parintii mamei mele, care erau foarte in varsta, si-au impartit pamantul copiilor, fiindca nu mai puteau sa-l munceasca. Noua ne-a revenit cu acte un hectar, iar un unchi de-al nostru l-a lucrat si pe acesta, trimitandu-ne produse la Cuza Voda, ca sa ne mai descurcam cu mancarea. Nimeni n-a stiut de treaba asta, nici macar primaria din Rosiori. Desi am acte doveditoare ca acest hectar ne apartine, nici pana in ziua de azi n-am reusit sa intram in posesia lui. Primarul n-a vrut sa-l recunoasca, iar judecatoria nici nu s-a uitat la acte. M-au tinut asa din 1991 pana-n 2000, iar procesul a avut loc intre 2001 si 2005", mai precizeaza Lucian Toader.
"Primarul Dobre ne-a mintit"
Dupa ani de zile de procese, care s-au desfasurat la judecatoria Urziceni, Tribunalul Ialomita si la Inalta Curte de Casatie si Justitie primaria a fost obligata sa mai dea familiei Toader restul de 7,82 ha, la care s-ar adauga hectarul primit de la parintii mamei Eleonora. "Intre timp a aparut Legea nr. 247/2005. Ne-au bagat la despagubiri, desi terenurile exista si pot fi retrocedate in natura. Au fost ocupate de altii, cu complicitatea primarului, dar nu toti au titlu de proprietate pe ele, ba chiar unii nici nu locuiesc acolo. In legatura cu unul dintre terenurile noastre, primarul Dobre ne-a mintit ca a fost vandut, dar de fapt este doar concesionat. Recent, am primit o fituica prin care suntem anuntati ca ni se da pamant in comuna Burdusani din acelasi judet. Numai ca valoarea terenurilor noastre din Rosiori este mult mai mare, pentru ca o buna parte a devenit intravilan - circa 2,4 ha. Am fi de acord sa primim si acolo, dar in echivalent valoric. Dar primarul vrea sa ne dea la schimb aceeasi suprafata, incalcand legea care zice sa ni se dea in echivalent sau despagubiri. Burdusanii sunt la o distanta de 150 km de comuna noastra, iar acolo pamantul este mai ieftin. Singura speranta care ne-a mai ramas sunteti dumneavoastra. O sa ne mai adresam si prefecturii, dar la judecata nu mai putem apela, pentru ca ne costa foarte mult si nu mai avem de unde sa cheltuim", explica Lucian Toader in continuare.
Ultimul cuvant
"Pe actualul primar, Nicolae Dobre si pe primarul din anii 2000-2004, Ion Tudor, nu i-am putut determina cu nici un chip sa recunoasca, in perioada anilor 1991 - 2006 ca avem de primit 17,82 ha si nu 14,62, asa cum au stabilit ei. Prin aceasta atitudine, primarii, in complicitate cu Comisia judeteana de aplicare a Legii fondului funciar, ne-au purtat ani de zile pe drumuri, batjocorindu-ne, cu scopul de a ne determina sa nu mai cerem suprafata de 2,4 ha in intravilan. Din aceasta suprafata, 9000 mp au fost ocupati pana in 1989, iar restul de 15000 mp i-a dat primarul cui a vrut, dupa bunul lui plac. Acest lucru a fost posibil sub pretextul ca in actele noastre nu se mentioneaza expres ca terenul este in intravilan. Dar aceasta notiune nici nu exista pe vremea aceea. Nu mai amintesc faptul ca, fiind deportati, am fi avut prioritate la restituirea pamanturilor, prin Legea nr. 118. Ca sa ne incurce si mai mult, primarii au declarat in instanta, in mod mincinos, ca noi am depus cereri de restituire a unor terenuri in intravilan, in anul 2001, cand in realitate acestea au fost depuse in 1991 de catre fiecare mostenitor in parte, asa cum ne-a obligat Comisia comunala, pentru 2000 mp pentru fiecare", a conchis batranul.
Lucian Toader cere ca primarul Dobre sa-i prezinte aceste cereri in original, astfel incat minciuna sa poata fi dovedita.
Contactati-ne la redactie!
Cititorii pot contribui direct la restituirea adevarului istoric
Persoanele care cunosc astfel de cazuri, fie ca sunt personale, fie ale rudelor sau apropiatilor lor, sunt invitate sa ne contacteze la redactie, la Departamentul "Eveniment - Investigatii", la adresa: Bucuresti, str. Ion Campineanu nr. 4, parter, sector 1, la e-mail: investigatii@ziua.ro, sau la numerele de telefon: 021/315.91.11, 021/310.31.70, interioare: 133, 134, 177 sau 178.