Joi dimineata Editura Hanser din München a dat publicitatii stirea ca la Frankfurt pe Main a murit poetul Oskar Pastior. Cu prilejul Targului International de Carte, scriitorul originar din Romania s-a aflat la Frankfurt, unde urma sa citeasca dintr-un ciclu de texte scris impreuna cu Herta Muller. Nu de mult, cei doi au vizitat lagarul din Ucraina in care Pastior fusese deportat dupa 1945. Textele care s-au nascut in urma acestei calatorii reflecta si evoca experientele unui om deposedat de libertate.
Intr-un interviu transmis de postul "DeutschlandRadio-Kultur" cunoscutul critic literar Denis Scheck l-a calificat pe Oskar Pastior drept unul din cei mai importanti poeti contemporani care a trecut prin experienta nefasta a totalitarismelor secolului 20, traind pe viu atat perioada nazista, cat si pe cea comunista. "Poezia lui (Pastior) a constituit si o incercare de a se sustrage acestor sisteme totalitare, debarasandu-se si de totalitarismul lingvistic, opunand regulilor limbii dupa care functioneaza vorbirea noastra, niste reguli individuale, reguli nascute dintr-un sentiment al libertatii", a subliniat Scheck.
Acrobatiile lingvistice ale lui Pastior transpuse intr-un limbaj poetic inimitabil i-au conferit titlul unui "Paganini al liricii germane contemporane". Intr-un necrolog transmis de postul national de radio "Deutschlandfunk" poetul a fost numit un rebel care s-a rasculat "impotriva tuturor formelor semantice". Revolta impotriva semnificatiei cuvantului si scepticismul sau profund fata de intelesul primar al logosului i-au impulsionat fantezia poetica. Din aceasta tensiune s-au nascut poezii bazate pe un material lingvistic imprumutat din diversele limbi europene, pe transformarea fonetica a cuvintelor, pe elaborarea unor cuvinte inventatate si, nu in ultimul rand, pe crearea unui metalimbaj liric.
Pastior s-a nascut pe data de 20 octombrie 1927 la Sibiu. Dupa ce intre anii 1945-49 a fost obligat sa participe la asa numita "munca de reconstructie" in Uniunea Sovietica a lucrat ca redactor la radio Bucuresti. In perioada dezghetului post-stalinist a publicat in Romania doua volume de poezii: "Cuvinte deschise" - "Offene Worte" (in 1964), iar in 1966 volumul intitulat simplu: "Poeme" - "Gedichte". In anul 1968 a parasit definitiv Romania si s-a stabilit la Berlin. Aici s-a impus ca un poet de exceptie si ca un reprezentant de frunte al liricii experimentale, fiind considerat un anatom si arhitect al limbii. In Germania a publicat numeroase volume de poezii, intampinate cu entuziasm de critica literara germana. Ernest Wichner, directorul Casei literaturii din Berlin, editeaza operele complete ale lui Pastior care apar la editura Hanser din München. Pastior a semnat de asemenea numeroase traduceri din Charles Baudelaire, Velimir Hlebnikov, Gellu Naum sau Marin Sorescu. Talmacirea insolita a sonetelor lui Petrarca a fost retradusa intr-o versiune romaneasca de Nora Iuga.
In doua saptamani Pastior urma sa fie distins cu cel mai important premiu literar german, Premiul "Georg Buchner". (Georg Buchner, 1813-1837, a fost autorul unor piese clasice de teatru ca "Moartea lui Danton", "Leonce si Lena" sau "Woyzeck".) Academia de Limba si Poezie din Darmstadt, care acorda anual acest premiu unor scriitori de prim rang, a anuntat ca regretatului Oskar Pastior i se va acorda postum aceasta distinctie.
Printre laureatii premiului Buchner se afla Gottfried Benn, Friedrich Durrenmatt, Heinrich Boll, Erich Kastner, Gunter Grass, Wolf Biermann, sau reprezentantii "scolii vieneze", Ernst Jandl si H.C. Artmann, care din punct de vedere al metodologiei poetice au fost poate cele mai apropiate rude lirice ale lui Pastior.
Lista celor mai importante volume semnate de Pastior:
1964: "Offene Worte"
1966: "Gedichte"
1969: "Vom Sichersten ins Tausendste"
1971: "Reise um den Mund in achtzig Feldern" (piesa radiofionica)
1975: "Horicht. Sechzig Ubertragungen aus einem Frequenzbereich"
1976: "Fleischeslust"
"An die neue Aubergine. Zeichen und Plunder."
"Die Sauna von Samarkand" (piesa radiofionica)
1978: "Ein Tangopoem und andere Texte"
1978 si 1985: "Der krimgotische Fächer. Lieder und Balladen"
1983: "33 Gedichte" (33 de poeme traduse din Petrarca)
1985: "Anagrammgedichte"
1987: "Jalousien aufgemacht. Ein Lesebuch"
1990: "Kopfnuss Januskopf. Gedichte in Palindromen"
"Neununddreissig Gimpelstifte. Gedichte."
1992: "Vokalisen & Gimpelstifte"
1994: "Eine kleine Kunstmaschine. 34 Sestinen"
1997: "Das Horen des Genitivs. Gedichte"
2000: "Villanella & Pantum. Gedichte"
2002: "o du roher iasim. 43 intonationen zu "harmonie du soir" von C. Baudelaire"