Deconspirarea Securitatii ca politie politica nu se poate face fara a-l lua in calcul pe cel care a restructurat acest instrument represiv, Nicolae Ceausescu. Pe vremea caruia s-a infiintat, in 22 iulie 1967, prin Decretul 710 al Marii Adunari Nationale, Departamentul Securitatii Statului, ca parte a Ministerului Afacerilor Interne, condus de Consiliul Securitatii Statului. Interesant este, insa, ca, desi la aproape 17 ani de la moartea dictatorului comunist, toata lumea stie ca Nicolae Ceausescu s-a folosit de Securitate exact ca de o politie politica, mergand pana la a ordona asasinate impotriva opozantilor regimului, actuala Lege privind deconspirarea Securitatii nu poate defini, sau, mai precis, nu poate da un raspuns concret daca presedintele de atunci al Republicii Socialiste Romania a facut sau nu politie politica. Si o sa explicam de ce, scopul nostru nefiind de a ne transforma in avocatii diavolului, ci dimpotriva, de a arata cate lacune are legea.
Tocmai de aceea, ZIUA isi propune sa lanseze o noua dezbatere publica, dupa ce a sprijinit cu succes initiativa "Voci curate". Prilej cu care ZIUA solicita oficial CNSAS sa verifice daca Nicolae Ceausescu, nascut la data de 26 ianuarie 1918, in Scornicesti (Olt), fiul lui Andruta si al Lisandrei, decedat la 25 decembrie 1989, la Targoviste (Dambovita), prin impuscare, a facut politie politica conform Legii nr. 187/7.12.1999, modificata si completata prin Ordonanta nr. 182/27.02.2006. Ordonanta care ne si da dreptul sa solicitam aceasta de la CNSAS, lucru pe care il si vom face printr-o cerere oficiala in zilele urmatoare.
Exista Dosarul "Ceausescu"?
Intrebarea de mai sus necesita, fireste, un raspuns fara de care cercetarea mai departe a arhivelor, in ceea ce-l priveste pe fostul dictator, nu poate avansa. In primul rand este greu de crezut ca Nicolae Ceausescu sa fi avut vreun dosar la Departamentul Securitatii Statului, el nefiind in postura de a avea dosar de retea sau de urmarire. Poate doar inainte de 1965, an in care a preluat puterea in partidul comunist, dar si atunci, ca si ulterior, activistii nu semnau un angajament scris cu Directia Generala a Securitatii Statului, cum s-a numit din 1951 pana in 1967. Este posibil, insa, sa fi semnat un angajament, sau vreo alta forma de colaborare, in perioada 1948 - 1951, cand institutia functiona sub titulatura Directia Generala a Securitatii Poporului. Cum la fel, este posibil ca pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceausescu sa fi fost urmarit informativ, ca toti apropiatii aparatului de conducere al partidului comunist. Cei care intrau des in contact cu Gheorghiu-Dej. Dar, in acest din urma caz, nu Ceausescu ar fi fost cel care ar fi facut politie politica. Chiar si aceasta chestiune este extrem de interesanta si utila si revenim la intrebare: are, sau nu are Nicolae Ceausescu dosar de Securitate in arhivele CNSAS?
A fi sau a nu fi?
Conform Legii 187/1999, modificata de Ordonanta 182/2006, art 5, paragraful 1: "Prin politie politica se intelege toate acele activitati ale Securitatii statului sau ale altor structuri si institutii cu caracter represiv, care au vizat instaurarea si mentinerea puterii totalitar comuniste precum si suprimarea sau ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului." Ceausescu, lesne de dedus, reprezenta chiar puterea totalitar comunista. Dar faptul ca un alt aparat represiv il mentinea pe el la putere nu inseamna, implicit, ca el actiona direct asupra acelui mecanism. In urmatoarele doua paragrafe se definesc agentul, ofiterul, ofiterul acoperit si colaboratorul Securitatii ca politie politica, din aceste definitii rezultand fara echivoc ca Nicolae Ceausescu nu se incadra la nici una din categoriile mentionate. In schimb, in paragraful al 4-lea, citim: "Sunt asimilati colaboratorilor politiei politice persoanele care, avand competente decizionale, juridice ori politice, au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activitati de politie politica ale Securitatii statului si cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar." Paragraf care a fost introdus pentru a-i cuprinde pe activistii de partid si pe secretarii de partid de la nivel central si din teritoriu. Chiar daca la o prima lectura, Nicolae Ceausescu pare ca s-ar incadra la aceasta rubrica - devenind, ridicol, un simplu colaborator al Securitatii -, din articol rezulta ca persoanele incriminate au luat decizii in domeniul lor de activitate care sa fi condus la actiuni de politie politica. Fapt ce trebuie demonstrat prin inscrisuri consemnate la arhive de ofiteri de securitate (conf. art 5 aliniat 3). Apoi, in mod evident, tocmai de aceea legea solicita demonstratia prin probe directe, nu toti activistii, ori secretarii de partid au si facut politie politica.
Simplu colaborator?
Sigur, daca nu ne-am cantona in legea CNSAS ar fi simplu sa aratam, de pilda - ceea ce toata lumea cunoaste -, ca Nicolae Ceausescu, in calitatea sa de comandant suprem al Armatei a ordonat militarilor - inclusiv Securitatii, care era militarizata la MAI, precum si "altor structuri si institutii cu caracter represiv" -, prin comandantii acestora, sa iasa din cazarma impotriva revolutionarilor de la Intercontinental, din decembrie '89, in scopul "mentinerii puterii totalitar comuniste". Numai ca acest fapt, care este altfel inteles de oricine, trebuie, conform Legii CNSAS demonstrat cu probe, ca Ceausescu a ordonat direct represiunea. Oricum, in arhiva CNSAS si in dosarele Securitatii nu poate fi mentionat asa ceva, DSS fiind desfiintat in 30 decembrie 1989, de Consiliul Frontului Salvarii Nationale, decizie semnata de Ion Iliescu. Chiar si asa, cum spuneam, Ceausescu ar deveni un simplu colaborator al Securitatii - ce trebuie deconspirat -, prin prisma Legii CNSAS, si nu artizanul ei. Ceea ce e limpede pentru oricine, devine greu de probat pentru CNSAS, in conditiile actualei legi, in rezultanta careia raspunderea directa se oprea la nivelul ministrului Afacerilor Interne si la seful Securitatii, numiti pe linie politica. Acestia se incadreaza la art 5. paragraful 4. Ei au ordonat direct Securitatii, prin Ordin de zi.
A disparut "abuzul de putere"
Interesant este ca in Legea 187/1999, nemodificata de Ordonanta 182, articolul 5 avea un alt continut, iar paragraful 5 suna astfel: "Sunt asimilati colaboratorilor Securitatii ca politie politica persoanele care au avut competente decizionale ori politice ori care prin abuz de putere politica au luat decizii la nivel central sau local cu privire la activitatea Securitatii, sau cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar". In acest caz, termenul de "abuz de putere politica" lasa o libertate nesperata, la fel cum in codul rutier intalnim mult discutatul "reducerea vitezei pana la evitarea oricarui pericol". Ei bine, abuzul de putere putea fi probat in cazul lui Nicolae Ceausescu, numai ca acest termen nu mai exista in noua lege, din februarie 2006.
Ticu are dreptate: legea e proasta
Ca atare, suntem si noi curiosi cum ar putea proba cei 11 membri ai consiliului CNSAS ca Nicolae Ceausescu a facut politie politica, evident, deconspirandu-l, cum spune legea. Punem si un pariu: daca CNSAS va accepta solicitarea ziarului nostru, verdictul va fi ca, paradoxal, fostul dictator comunist n-a facut politie politica conform legii 187, modificata de Ordonanta 182. Atata timp cat CNSAS nu poate demonstra cu legea in mana ca Nicolae Ceausescu a facut politie politica, cum putem sa luam de bune deciziile acestui for, exprimate prin vot, de multe ori la limita, ca anumite persoane au colaborat sau nu cu Securitatea. Rezulta in mod evident ca Ticu Dumitrescu, membru al CNSAS a avut dreptate cand a repetat cu diverse ocazii ca legea e proasta. Ziarul ZIUA sustine si prin acest exemplu ca cea mai buna forma de deconspirare este cea transparenta, prin publicarea pe site-ul CNSAS, sau pe un site de Internet paralel, a tuturor dosarelor Securitatii.