Romania are inca foarte putine produse unicat care pot sa dea identitate de tara intr-un stat global in care, mai mult ca oricand, autenticitatea, calitatea si ingeniozitatea sunt repere fundamentale. Cu atat mai speciale sunt caile de a patrunde pe o piata mondiala in lumea instrumentelor muzicale, a lutierilor cu faima, in mod special. Interese financiare, orgolii de "brand" cladite in zeci de ani, politici de promovare, toate tes un paienjenis greu de trecut pentru un lutier de unul singur, doar cu talentul si tenacitatea de a-si pune in pagina realitatii sunete curate si forme noi. Un caz special, al unui creator roman de chitare acustice si electrice, care a reusit sa creeze instrumente unicat pentru importanti artisti romani, e pus sub luminile si umbrele unei lupte intre marile firme internationale si traficantii romani de pe piata neagra a instrumentelor. Un razboi in toata regula pentru a avea, pe de o parte, mai multa putere si vanzari pe piata, pe de alta parte, mai multi bani fara taxe vamale, TVA, chirie pentru spatiu, transport sau utilitati. ZIUA va prezinta in exclusivitate un documentar despre singurul creator de chitare electrice din Romania, Cristi Grosu, supranumit "Grosmann", considerat de multi competitori un nebun fara nici o sansa de izbanda. Un lutier ce trece peste hartuielile zilei si construieste mai departe chitare electrice unicat.
Branduri, traficanti, acuze
Pe reteaua web, mai precis pe Romanian Guitarist Community (RGC), la www.rgc.ro, fanii si profesionistii chitarelor electrice noteaza, dau explicatii si se avanta in dezbateri si chiar polemici aprinse despre ceea ce se intampla important in lumea lutierilor de la noi si de aiurea. A acelor lutieri care dau chip si sunet chitarelor electrice, intregind marea familie a mesterilor specializati in construirea si repararea instrumentelor muzicale cu coarde. Parerile despre singurul lutier roman, Grosmann, sunt impartite si ele incearca sa descopere in ce fel aceste chitare electrice sunt unicat, facute manual. Alte opinii isi doresc sa explice raportul dintre calitatea si pretul chitarelor Grosmann, sub cel oferit de catre marii producatori internationali si al celor care sunt traficanti pe piata neagra a instrumentelor. Argumentele si contraargumentele depasesc uneori patima dintre concurenti, dezvaluind sunete tari, dure ori chiar stridente. Multi banuiesc ca la mjloc e o "manarie", in urma careia cineva reuseste sa faca manual, cu un minimum de scule, chitare mai bune decat ditamai fabrica de la Reghin sau de mari nume ale industriei de instrumente muzicale. In spatele acestor discutii raman, ca in toate relele de pe acest pamant, banii. In timp ce o chitara Fender face 1400 RON, cea mai ieftina, o chitara Grosmann similara valoreaza 600 RON.
Prejudecati si un sunet incredibil
Aproape de Piata Spaniei din Bucuresti, pe strada Drobeta nr. 19, dupa ce treci de Institutul Francez, gasesti "Grosmann Music Store". Cativa rockeri au infruntat ploaia de afara pentru a-si aranja o chitara dupa chipul si asemanarea lor. Trag cu urechea la discutii si imi imbogatesc vocabularul: doza Seymour Duncan Invader, pe care nu poti canta decat blues, griff cu floricele, corp de mahon, griff tip fender Stratocaster, amplificator chitara pe lampa, tremolo vintaje. Boro, Cristi Gram sau Manuel Savu, cativa chitaristi romani bine cotati, au apelat la Grosmann. Toti au gasit la aceste chitare produse in Romania un sunet deosebit, chiar daca si in prezent exista suficiente prejudecati ca un lutier roman se poate bate de la egal la egal cu marile companii internationale.
Totul a inceput in joaca, pe vremea lui Ceausescu
Intr-un spatiu de cativa metri patrati, unde isi are magazinul de prezentare si atelierul, Cristi Grosu si-a schimbat numele intr-un renume: chitarele electrice Grosmann. Totul a inceput pe vremea lui Ceausescu, in Buzau, unde a facut liceul si Scoala Populara de Arta. Un domn cu numele Fanache, de la Fane, facea chitare pentru marile trupe de rock ale vremii. Fanache era liber-profesionist, taia chitarele pe la ateliere de tamplarie, mergea pe la fabrica de la Nehoiu, de unde se aproviziona cu lemn. La Fanache si-a facut si Cristi Grosu o chitara pentru ca lutierul buzoian facea instrumente mult mai bune decat cele de la Reghin. De la Fanache a "furat" primele secrete, realizand, inainte de 1989, primele chitare. "Pe vremea aceea, se confeseaza Cristi Grosu, cantam la chitara, in trupa Simplu, la Buzau, cu Gelu Ionescu la clape. Fanache m-a botezat Grosmann, de la Grosu, si asa mi-a ramas numele in lumea chitaristilor". In atelierul sau, Cristi Grosu face pe luna 3-4 chitare unicat.
Trebuie sa simti fibra lemnului
Secretul acestui lutier sta "in buna cunoastere a unui instrument, sa-i stii anatomia, sa stii bine cum se lucreaza cu lemnul si ce secrete are acesta". Peste toate acestea, "trebuie sa ai mana, atat pentru taierea lemnului, cat si pentru prelucrarea lui". Marea majoritate a banilor castigati merge pe scule de prelucrare si de taiere a lemnului. Din SUA, pe o suma considerabila, Grosmannn va aduce un copycover de 100 kg ce poate forma o matrita pe care o multiplica mai apoi. Cel care vrea o chitara facuta manual e intrebat mai intai ce stil muzical va aborda. Urmeaza apoi alegerea unei doze potrivite si combinatia acesteia cu lemnul, forma chitarei si echipamentele ei. "Chitarele expuse nu se vand, sunt drept model pentru cei care probeaza si care isi aleg, astfel, chitara dorita", ne spune Cristi Grosu.
Boro de la Iris canta pe un bass Grosmann
De la lutier aflam ca Doru Borobeica, celebrul bassist de la Iris, are o chitara Grosmann bass cu 6 corzi care a aparut in noul videoclip Iris. Manuel Savu de la Trupa are o chitara solo cu un griff cu floricele si numele Grosmann. "Urmeaza sa-i mai fac o alta chitara, cu 5 corzi", se mandreste Cristi Grosu. Echipamentele sunt aduse direct de la producatorii din China si Coreea. "Luna aceasta voi merge la Targul de la Shanghai pentru a ma intalni cu producatorii directi de componenete (doze, chei, cordare, suruburi) si de tot ce tine de realizarea unei chitare. E al treilea an cand merg la Shanghai. Mereu apar produse si producatori noi". Pretul unei chitare depinde de calitatea lemnului si a componentelor, de cat de complexa e lucrarea si de forma chitarei. Plaja de preturi poate fi intre 350 RON si 2000 Euro. "Nu am angajati, marturiseste Cristi Grosu. Caut sa inchiriez un spatiu de 50-60 mp ca sa fac un atelier. Atunci voi angaja, probabil, una-doua persoane. Multi ma considera nebun, fara nici o sansa de izbanda. Ceea ce vreau sa se stie e ca o chitara Grosmann de comanda e mai buna decat una de serie si la bani mai putini. Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, in 2007, planuiesc sa merg la Frankfurt, la Targul International de Instrumente Muzicale. Poate ca Grosmann isi va gasi locul in Europa".
Lemnul romanesc nu e bun la instrumente muzicale
Expus la o concurenta dura, Grosmann crede cu tarie in calitatile sale. Pentru aceste calitati nu exista compromisuri. "Lemnul il importam din Africa de Sud, Anglia si SUA. Am un client care vrea un bass cu 6 corzi din zebraut, lemn pe care trebuie sa-l import din Africa de Sud prin comanda speciala. Lemnul romanesc e nefolosibil pentru instrumentele muzicale. Nu pentru ca nu ar avea calitate, ci pentru ca nu are un grad rafinat de uscare. Am luat lemn romanesc care arata bine la suprafata, dar pe dinauntru era crapat pentru ca nu fusese bine uscat. Toate chitarele Grosmann sunt din lemn masiv, nu din placaj, tego, mdf (un conglomerat de rumegus cu rasina)!". Lacuri speciale de instrumente muzicale, aduse din SUA cu navele pana in Italia si de acolo cu camioanele pana la Bucuresti, rigle speciale, pigmenti, sorturi speciale de lemn, doze si felurite echipamente, toate sunt trecute printr-un filtru alchimic in mainile lui Cristi Grosu, un lutier de moda noua care da viata unor chitare unicat si prin ele ne duce spre o lume a sunetelor pure, geometrice.