Reteta de vedeta - Liviu Lucaci

Intr-un rol de compozitie: bucatar de ocazie Ti-e pofta de ceva bun? Sau poate de ceva foarte bun si-un pic mai neobisnuit? Atunci iti zic una scurt pe doi! Actor, scriitor, bucatar! Ma rog... Scurt pe trei... Oricum ar fi, e Liviu Lucaci, actor. Sau Lucaci, Liviu si codul de la biblioteca...? Daca nu, formezi 19 la interfon, iei treptele-n piept si nu te mai opresti pana-n bucatarie. Eu unul asa am facut! Iar dupa cele ce-am de povestit, nu cred ca cineva o sa mi-o ia in nume de rau... RECEPTIA LA PRAJITURI. ""De cate ori intru in bucatarie cu gand sa gatesc..."", da sa-si inceapa povestea actorul Liviu Lucaci, ca tot s-a pomenit cu mine direct pe taburetul dintre masa si aragaz, dar se opreste. ""Hai, sa nu exagerez"", se corecteaza dupa un moment de gandire, ""nu de fiecare data, dar de foarte multe ori, imi amintesc de vremea cand eram copil si asteptam, pofticios, pe scaunul din bucataria bunicii ca ea sa termine prajitura. Preferatele mele erau minciunelele invelite in zahar pudra si coltunasii cu gem. In timp ce prepara compozitia eu sterpeleam din aluat si din stafide"", adauga razand, ""sau imi varam degetele in crema, dupa care le lingeam pe indelete, in mustruluielile aprige ale bunicii"", continua si-si trece (aceleasi) degete prin orezul lasat in chiuveta la spalat sub jetul robinetului. Amidonul coloreaza apa in alb, intai mai mult, apoi, din ce in ce mai putin. Cat de curand, orezul sfaraie in tigaie. Acum nu-i vreme de povesti, ca de se lipeste-i bai mare. Si totusi... UN INCEPUT IN TOATE. ""Tin minte si cand am gatit prima oara"", prinde a istorisi Liviu.
Partenerul de scena, orezul, nu intarzie sa-i dea replica peste marginile tigaii incinse. ""Aveam in jur de 10 ani si eram plecat cu parintii, cu cortul"", continua potolindu-i c-o lingura verva. ""Asadar, nu e vorba de o experienta traita in bucataria de acasa, ci de una petrecuta intr-una improvizata in aer liber. Sora mea facea clatite pe micul aragaz de campanie, iar eu urmaream fascinat momentul cand ea intorcea clatitele, azvarlindu-le in sus. La un moment dat mi s-a dat voie sa incerc si eu si, din prea mult avant, am aruncat clatita pe jumatate facuta in crengile unui pin din apropiere, de unde n-am reusit sa o recuperam. Cum vedeti, prima mea experienta a fost una nereusita, dar memorabila"", conchide in vreme ce orezul din tigaie isi primeste primul dus rece. O fi dat replica gresit... Daa€™ lui Liviu nu-i pasa si-l lasa neconsolat sa fiarba-n legea lui.

---

Despre autor: