Cu 27 de voturi pentru si restul de pana la 331, absente, Senatul francez a ratificat, marti seara Tratatul de aderare a Romaniei la UE. Lipsa de interes manifestata de senatorii francezi nu denota ignorarea problemei, ci mai degraba consensul intr-o directie oricum prestabilita. Este un "aquis", la Paris, ca extinderea trebuia facuta pana la 27 de membri (prevazuti in Tratatul de la Nisa), dupa care orice noua discutie tine de domeniul unui viitor indepartat. Este de altfel dominanta luarilor de pozitie in plenul rarefiat al Senatului, in care invitatii (ministrii romani si bulgari, ambasadorii celor doua tari, jurnalistii deplasati de la Bucuresti si staff-ul) depaseau ca numar persoanele cu drept de vot. Contrar discutiilor din Adunarea Nationala, unde unii deputati au luat expres cuvantul pentru a consemna in anale ca voteaza impotriva ratificarii, la Senat tonul discursurilor a fost pozitiv - cu o singura exceptie, grupul comunist, al carui lider a parasit sala in mod simbolic in momentul votului. Au fost invocate legaturile istorice, contributia Frantei la construirea Romaniei moderne, recentul sommet al francofoniei, prezenta societatilor franceze in Romania - chiar si vizita lui Charles de Gaulle la Bucuresti, in mai '68. Astfel ca la final, presedintele de sedinta (pentru ca intre timp chiar si presedintele Senatului parasise locul) a putut anunta, conform unei formule negociate pentru a face placere tuturor, adoptarea Legii de ratificare cu "unanimitatea celor prezenti". Important ramane faptul ca Franta a ratificat, in sfarsit, Tratatul, chiar si cu aceasta simbolica intarziere.