Un maior pentru linistea noastra

Presedintele Basescu ii nominalizeaza pe Claudiu Saftoiu - consilier prezidential - si pe George Maior - senator PSD - pentru functiile de directori la Serviciul de Informatii Externe (Saftoiu) si Serviciul Roman de Informatii (Maior).
Intr-o alta epoca sau intr-o alta tara, fraza precedenta ar fi fost probabil printre cele mai plictisitoare cu putinta. Cui ii pasa cine este director la SIE sau la SRI?
SIE se ocupa de colectarea de informatii externe pentru protectia statului roman. Informatiile respective se aduna in dosare si se inmaneaza demnitarilor care se ocupa cu recuperarea vreunei datorii a statului prin Africa, a celor care incearca sa dea de urma vreunui fugit din Romania sau a celor care au drept sarcina protectia antiterorista a Romaniei.
Pentru simtul comun, cu cat o tara este mai avansata, cu atat serviciile de informatii externe sunt mai performante. Dar ele nu pot totul sau orice. CIA sau Mossad nu au putut preveni atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 sau rapirea a doi soldati israelieni, care a declansat ultimul razboi din Liban.
Identic, pe cine ar putea interesa conducerea SRI? SRI aduna informatii despre ce se intampla in Romania si le furnizeaza demnitarilor statului roman care au in fisa de post corectarea situatiilor respective. Daca esti ministru, primesti informatii despre activitatea unitatilor economice sau bugetare din subordinea ta, daca esti prim-ministru primesti informatii despre ministere, prefecturi, autoritati, unitati economice de stat etc.
Aceste informatii vin din trei surse: surse publice (inclusiv mass-media), surse private (retelele de informatori) si surse confidentiale (retelele de ofiteri sub acoperire si spioni oficiali). Tot ce va spun aici este scris in Monitorul Oficial.
Nimic nu este secret. Din timpul unui demnitar obisnuit, lectura acestor documente ia mai putin de 1%. Sigur, exista demnitari care cred ca totul este manipulat de serviciile secrete si ca acele informatii sunt adevarurile absolute si imuabile. Dar acestia, de obicei, pierd cursele electorale. Pentru ca nu este asa. Serviciile pot multe, dar numai daca au colaborarea publicului, mass-media si a unor politicieni. Altfel, sunt simple unitati documentare.
In Romania anului 2006 insa cele doua numiri mentionate in prima fraza au inflamat spiritele. Tot felul de analisti improvizati au inceput sa dezvaluie scenariile ascunse, pe care ei si numai ei le cunosc. Faptul ca presedintele a propus un senator PSD inseamna ca se va forma o noua majoritate parlamentara si un nou guvern - spun imediat acesti oameni pe care unii ii mai cred.
Democratii si social-democratii au votat de nenumarate ori impreuna in actualul mandat parlamentar, uneori impotriva maghiarilor, conservatorilor si liberalilor. Dar asta nu inseamna ca a cazut guvernul. Guvernul cade prin demisia primului-ministru sau prin aprobarea unei motiuni de cenzura in sedinta camerelor reunite ale Parlamentului. Motiune de cenzura nu s-a depus, iar Calin Popescu Tariceanu nu da nici un semn ca s-ar gandi sa demisioneze. Cel putin astazi. Pentru ca un prim-ministru este totdeauna cu demisia in calculator. Nimic nu-ti garanteaza ca statutul tau de la ora 8.00 dimineata este acelasi cu statutul tau de la 8.00 seara. Dimineata poti fi prim-ministru, sef de partid, candidat la presedintie, iar seara poti fi un simplu particular, asa cum s-au mai vazut cazuri. Cu alte cuvinte, nu vom avea nici schimbare de guvern, nici alegeri anticipate din cauza acestor doua numiri.
Totusi, numirea lui George Maior are o semnificatie adanca. Traian Basescu a vrut sa desacralizeze serviciile, in special SRI. Tot felul de indivizi au promovat ideea ca SRI este un actor politic important in Romania si ca fiecare presedinte il utilizeaza in propriul sau interes politic, santajandu-si adversarii sau macar supraveghindu-i. Traian Basescu a demonstrat ca se poate si altfel: sa dai SRI unui reprezentant al partidului de opozitie inseamna sa reduci rolul SRI ca actor politic intern, daca acest rol a existat vreodata. Sau daca a fost vreodata la inaltimea legendelor despre el.
Din aceasta actiune, benefica pentru democratia romaneasca, rezulta doua consecinte. Prima este ca, daca PSD va ajunge din nou la Presedintia Romaniei, va trebui obligatoriu sa cedeze postul de director al SRI unui reprezentant al viitoarei opozitii - fie ea PNL, PD sau chiar UDMR. A doua consecinta este ca PSD devine in ochii publicului un partid moale, care a fost ingenuncheat de marinarul turbulent. Social-democratii vor aparea in ochii publicului ca politicieni umili, bucurosi ca au fost chemati la Cotroceni pentru a li se oferi un post, pe care ei il cred mai mare decat este de fapt. Daca s-ar fi gindit mai mult, PSD ar fi inteles ca trebuie sa negocieze un pachet, nu o functie: un control parlamentar mai aprofundat asupra serviciilor, un acord cu toti sefii de partide conform caruia de acum incolo aceasta va fi distributia posturilor intre putere si opozitie, participarea ca invitati a liderilor opozitiei la sedintele CSAT, adoptarea unor amendamente la legile sigurantei nationale, fie cele propuse de presedinte, fie cele - inca neispravite - propuse de guvern.
Maior este un progres pentru democratie. Dar s-ar putea sa fie un regres pentru social-democratie.

---

Despre autor: