Justitie second-hand pentru UE

"Tabloul clinic", necosmetizat, al bolnavului cronic numit sistemul judiciar romanesc a fost prezentat, ieri, intr-o forma sintetica, de expertul UE Jesper Wittrup, in fata reprezentantilor tuturor instantelor si Parchetelor din tara. Presa nu a avut insa acces la documentul redactat de expertul Jesper Wittrup, care cuprinde nu mai putin de 101 pagini. Documentul vizeaza "Analiza sistemului de masurare si monitorizare a performantei judiciare in Romania - 2006". Magistratul danez, unul dintre cei mai exigenti experti utilizati de Consiliul Europei, a consemnat rezulatele reale ale cercetarilor sale efectuate in Romania pe parcursul a patru vizite, in 2005 si 2006. Jesper Wittrup a avut nenumarate interviuri si dialoguri, discrete sau oficiale, cu magistrati din tara, sondaje de opinie cu barometre UE, studii statistice, analize ale unor documente de la CSM, MJ si ONG-uri etc.
Raportul Wittrup a fost dat spre "prelucrare interna" celor 28 de judecatori si 16 procurori care au reprezentat staff-urile celor 16 curti de apel si Parchete aferente din tara. Dezvaluim continutul acestui "document intern" din care se observa ca bolile cronice si acute ale sistemului judiciar romanesc, in prag de integrare, sunt mult mai grave decat s-ar crede dupa lecturarea sumarului raport de tara, publicat la 26 septembrie, la Bruxelles.
Directiile analizei
Jesper Wittrup, care a expertizat sistemele judiciare din tari precum Belgia, Austria, Franta, Olanda, Germania, Italia, Cehia, Polonia si Lituania, arata in raportul sau ca a avut ca obiectiv (finantat de UE) "sprijinirea CSM si a Ministerului Justitiei in dezvoltarea si monitorizarea performantei judiciare din Romania". Cercetarile in teren si expertizarile magistratului danez au avut patru directii: "1- evaluarea individuala a magistratilor; 2- sistemul statistic care furnizeaza datele ce permit evaluarea performantei instantei; 3- cum trebuie folosite sondajele de opinie pentru a colecta informatii referitoare la performanta judiciara; 4 - identificarea indicatorilor de performanta pentru monitorizare". Am selectat mai jos pasajele-cheie din Raportul Wittrup, in care sunt relevate realitatile dure, nerostite, cenzurate sau ignorate oficial in Romania, cu care se confrunta sistemul judiciar romanesc.
Colectivismul ceausist persista
"Nici faptul ca marea majoritate a magistratilor primesc cea mai mare nota si calificativul <<foarte bine>> nu ii stimuleaza sa se autoperfectioneze. In fapt, aceasta situatie semnaleaza un aspect, acela ca nu sunt create premisele pentru perfectionare. (...) Se poate ca Romania sa nu fie pregatita pentru o intreaga abordare <<delicata>> a problemei evaluarii individuale a magistratilor, precum este cea descrisa in acest raport -capitolul 4. Intr-o perioada in care sistemul judiciar din Romania trebuie sa transmita lumii ca acorda o atentie deosebita performantelor magistratilor, eliminarea sistemului specific de notare a performantei individuale ar putea fi un semnal transmis gresit. Cu toate acestea, metodele existente de notare a magistratilor ar putea fi imbunatatite. (...) Multi dintre magistratii implicati considera ca evaluarea este mai degraba arbitrara sau influentata de ideile si inclinatiile personale ale evaluatorului. Apoi, unii evaluatori admit ca se rezuma la a da fiecaruia cea mai mare nota posibila - zece - pentru fiecare criteriu, pentru a evita tensiuni si conflicte".
Expertul danez a fost uluit sa constate ca fenomenul colectivismului ceausist a supravietuit dupa 16 ani de reforma. Sefi de instante si de Parchete care dau pe banda rulanta note de zece si calificative maxime tuturor magistratilor - iata o realitate uluitoare a anilor 2003-2006.
"Lipsa de consistenta a hotararilor"
In capitolul I.7 al raportului Wittrup sunt inventariate "cele mai importante probleme ale Justitiei din Romania, care pot afecta modul de evaluare a magistratilor". Expertul UE descrie: "1- un nivel scazut al increderii publicului in sistemul judiciar; 2- lipsa de incredere in independenta magistratilor (chiar si in randul magistratilor); 3- volum mare de activitate si o distribuire inegala a volumului de munca; 4- lipsa de consistenta a hotararilor; 5- perceptia despre unii magistrati care au un nivel scazut de cunostinte profesionale si competente". Mai departe, raportorul puncteaza istoria decredibilizarii Justitiei in ochii cetateanului roman:"Nivelul scazut al increderii publicului in sistemul judiciar este poate cea mai serioasa problema. Increderea publicului in instantele din Romania a scazut de la 45 % in 1993, la mai putin de 40% in 1998. Un nou barometru de opinie european, realizat in Europa de Est, in 2001, a dezvaluit ca nivelul acesta era mai scazut in Romania si Slovacia. Alt barometru european, realizat in toamna lui 2004, a dezvaluit ca increderea romanilor in Justitie scazuse la 25%".
Pres in fata sefilor
Lasarea instrumentului de apreciere a profesionalismului magistratului la mana exclusiva a sefului de instanta sau de Parchet este considerata de expertul Wittrup un pericol: "Procesul de evaluare individuala este identificat drept un mijloc pe care presedintii de instanta sau prim-procurorii, conform magistratilor intervievati, il folosesc pentru a incerca influentarea magistratului, violandu-se deci independenta Justitiei". Principiul comunist de a te pune bine cu seful, de a-i asculta sfaturile, ordinele sau sugestiile, functioneaza, asadar si in 2006. Astfel se explica faptul ca, pentru un calificativ maxim acordat de seful instantei sau Parchetului, necesar unei promovari, transferari etc., magistratul in cauza se lasa imixtionat de o "ierarhie", care in sistemele judiciare din spatiul UE nu are decat rol simbolic de conducere. Magistratii facuti pres in fata sefilor lor, santajati cu calificativele de evaluare individuala, date o data la doi ani, sunt o alta realitate dura a Justitiei poscomuniste.
"Doar un an de facultate"
"Lipsa de consistenta in hotarari este o problema care este mentionata in ultimul raport de evaluare al UE. Un procent de 30% din numarul hotararilor date de judecatorii, care sunt apelate la tribunale, sunt transmise inapoi la judecatorii. In final, fapt de asemenea relevant, nivelul competentei profesionale a anumitor magistrati este perceput ca fiind foarte scazut. Mai multi dintre magistratii intervievati si-au exprimat ingrijorarea cu privire la lipsa de cunostinte profesionale a unora dintre colegi. Aceasta pare sa fie o problema a anumitor magistrati care au intrat in sistem cu multi ani in urma. Un magistrat a explicat: "La un moment dat era posibil sa devii magistrat dupa doar un an de studiu intr-o facultate de drept. Doar un singur an, cu doar o singura carte. Am vazut acea carte! Cu un singur manual de formare le era permis accesul in sistemul judiciar, pentru a judeca oamenii si pentru a-i condamna... Din aceasta cauza avem nevoie sa evaluam magistratii". Precizam ca expertul danez, informat corect de catre magistratii tineri intervievati discret, a pus degetul pe o rana adanca a justitiei comuniste supravietuitoare in regimul tranzitiei. Aceea a mentinerii cadrelor de securitate si de partid care au ajuns judecatori sau procurori prin absolvirea scolii de Securitate de la Baneasa sau de la "Stefan Gheorghiu", cu echivalari de ani de studii inainte de 1989 sau imediat dupa revolutia anticomunista. Nici astazi CSM si MJ nu au reusit indepartarea din sistem a judecatorilor Marin Carcel si Nicu Jidovu, de la Curtea de Apel Bucuresti, denuntati de catre un ONG ca fosti oameni ai Securitatii, promovati in functii de conducere dupa 1990.
Rebutul profesional
Numarul mare de casari ale hotararilor judecatoresti, ca indicator al rebutului profesional, a fost luat spre analizare de expertul Wittrup, cand acesta a monitorizat "calitatea actului de justitie". "Referitor la calitatea hotararilor judecatoresti, evaluatorii par sa ia in considerare, in principal, indicatorul numarului hotararilor casate imputabil. Alti evaluatori au apreciat ca acest indicator poate fi relevant ca semnal de alarma, in cazul in care numarul casarilor unui judecator este foarte ridicat. De exemplu, unii judecatori cunoscuti ca se concenteaza pe rezolvarea dosarelor in termenul legal, probabil ca au pronuntat hotarari fara sa administreze probatiunea completa pentru acel caz, acestia fiind descoperiti doar prin utilizarea acestui indicator". Pana in prezent nu s-a auzit de vreun magistrat, judecator cu numar mare de casari sau procuror cu multe rechizitorii desfiintate de instante prin achitari, sanctionat in vreun fel de CSM pentru rebut profesional in serie. In zadar presa de investigatie a dezvaluit recordul casarilor inregistrate de judecatoarea Rodica Arhip de la Tribunalul Galati. In anul 2005, CSM a sanctionat-o doar cu mutare disciplinara la Braila, ceea ce i-a permis sa candideze cu tupeu pentru un post de judecator la instanta suprema.
Doar 4% dintre procurori sunt declarati incompetenti
Desi incompetenta multor procurori a atins cote mai mult decat alarmante, sistemul judiciar romanesc se mentine in stare de azil al anchetorilor abuzivi sau interesati, notati cu calificative maxime. Wittrup a sesizat acest fenomen cand a consemnat urmatoarele in raportul sau: "Potrivit datelor furnizate de CSM, in urma evaluarii din 2004, doar 4% dintre procurori primesc un calificativ situat sub foarte bine. (...) In cazul in care magistratul nu promoveaza acest examen (cursuri de pregatire pentru cei cu calificative mici, organizate de INM - n.n.) sanctiunea este eliberarea din functie pentru incapacitate profesionala". In zadar a cautat expertul Wittrup vreun astfel de caz de magistrat eliminat din sistem pentru incompetenta crunta.
Sistem primitiv
Sistemul primitiv, manual, in care lucreaza instantele si parchetele, la nivelul arhivelor si inregistrarii datelor judiciare, a fost surprins de Wittrup: "Probabil cea mai mare deficienta actuala a sistemului judiciar roman este lipsa echipamentului IT (computere) si a sprijinului pe care sistemul computerizat il poate oferi. Este evident ca sistemul actual de inregistrare manuala a datelor statistice si de colectare a acestora este consumator de timp si generator de erori. Ar trebui ca informatizarea sistemului sa constituie o prioritate urgenta, iar sistemul ECRIS ar trebui imbogatit cu un modul de statistica judiciara, astfel incat sa se renunte total la procesarea manuala a statisticilor. (... ) Mi s-a spus ca CSM nu utilizeaza pentru vreun scop anume datele referitoare la celeritate sau la durata de solutionare a cauzelor, intrucat considera ca aceste date statistice nu ar oferi o imagine reala a tuturor masurilor pe care le dispune o instanta sau a muncii judecatorului pentru celeritatea unui dosar". Este de prisos a defalca sumele imense din fonduri UE alocate informatizarii sistemului judiciar, incepand cu anul 2003. Dupa patru ani de proiecte implementate in sistem ECRIS, Justitia romana se bazeaza tot pe pixul grefierei si al arhivarului, tot pe statistici cu borderou tipic anilor 1950. Cum s-au cheltuit si se cheltuiesc acesti bani, ce insumeaza pentru informatizarea totala cateva sute de milioane de euro, numai OLAF mai poate afla.

---

Despre autor: