Incalcarea drepturilor omului de catre Securitate (3)

Continuam cu problema libertatii de constiinta si a religiei, problema spinoasa, atat atunci, cat si acum, dar din motive diferite desigur.
Acest drept implica libertatea unui individ de a-si schimba religia sau convingerile si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerile sale, individual sau in colectiv, atat in public, cat si in privat, prin invatamant, practici, cult si indeplinirea de rituri.

Art. 18 libertatea gandirii, a constiintei si religiei; libertatea de a adera la un cult sau orientare religioasa, in mod particular sau in public

Relatia dintre religie si doctrina ce statea la baza partidelor comuniste a fost intotdeauna foarte problematica, deoarece rezistenta prin credinta era uneori ultimul bastion in fata acestora. Securitatea se ocupa indeaproape de "problema religiei", existand dosare pentru fiecare cult religios din Romania, fie el oficial sau nu.
Pana in anii '60, regimul comunist a dus o lupta constanta impotriva religiei si a bisericilor, indiferent de confesiune. Prin diferite metode si legi se incerca reducerea numarului lacaselor de cult, a manastirilor si, implicit, a credinciosilor.
Securitatea avea totusi un acces informativ foarte limitat, nereusind sa se infiltreze in manastiri, fragmentele ce urmeaza fiind dintr-un document din 20 iunie 1955: "In prezent, organele de securitate au foarte putine informatii privind activitatea contrarevolutionara a elementelor dusmanoase din randul calugarilor si calugaritelor, din care cauza nu se poate face o analiza a metodelor si formelor de activitate prezenta a acestora. Organele de Securitate nu cunosc elementele suspecte din randul calugarilor, cine sunt vizitatorii frecventi ai acestora, natura legaturilor, ce influenta au manastirile in comunele din imprejurimi, cine sunt calugarii care vagabondeaza prin sate si cu ce scop, ce educatie li se face cetatenilor cu ocazia pelerinajelor si activitatea concreta pe care o desfasoara elementele dusmanoase din randul calugarilor. // Baza operativa a organelor de Securitate in aceasta problema este ca si inexistenta. In majoritatea manastirilor nu s-a luat in evidenta pe baza de material neindoielnic niciun suspect."
Informatori in cadrul manastirilor erau putini, recrutati la intamplare, multi pe baza de materiale compromitatoare, iar unii dintre ei "colaborau" doar de forma, furnizand "materiale lipsite de importanta sau nu vin deloc la intalniri."

Se ajunsese la situatii in care, chiar si realizarea ritualurilor religioase fundamentale precum slujbele de botez, casatorie, deces, sau purtarea unor insemne care aveau conotatie religioasa, sa fie evitate sau efectuate pe ascuns sau acasa.

"T. a stat in U.R.S.S. 3 ani. Abordeaza problema portului verighetelor, care este condamnata in unele cercuri. D. Apreciaza ca acest lucru este o prostie. Pe el ar putea sa-l scoata din partid, dar n-ar renunta la verigheta. De asemenea, este pentru libertatea religiei. Pune problema ca daca este permis
sa-ti ingropi parintii cu popi
, atunci poti si sa porti verigheta sau sa-si botezi copiii. Pe el l-a frapat cu ani in urma, cand intregul C.C. care purta sapca a aparut la un moment dat cu palarie si ca toti aratau ca tiganii."

"M.: Dar fata mea a stat la inchisoare, iar dupa ce s-a eliberat din inchisoare, ea nu a putut sa faca cerere de reprimire dupa ce a fost condamnata pentru activitate greco-catolica. si a ramas fara diploma.

---

Despre autor: