Inainte de a incepe "dosariada" actuala, de deconspirare a celor ce au slujit, sub diverse forme, fosta Securitate, au existat cateva importante actiuni de dezvaluire a adevarului asupra acelei monstruoase caracatite care a sfartecat destinul multor
Inainte de a incepe "dosariada" actuala, de deconspirare a celor ce au slujit, sub diverse forme, fosta Securitate, au existat cateva importante actiuni de dezvaluire a adevarului asupra acelei monstruoase caracatite care a sfartecat destinul multor oameni si care, din pacate, actioneaza si acum sub o machiavelica schimbare la fata.
Printre aceste actiuni care au premers "dosariada" de astazi se numara si ampla reconstituire a destinului dramatic al lui Ion Petrovici in vizorul Securitatii, alcatuita de I. Necula si aparuta la Editura Saeculum I. O. Cartea se bazeaza pe o temeinica documentare, pe o cunoastere atenta a marturiilor celor care au avut aceeasi soarta cu ilustrul filosof si om de cultura si, mai ales, pe cercetarea amanuntita a dosarelor aflate la CNSAS. Pentru a demonstra ca Ion Petrovici a suferit pe nedrept prigoana, detentia timp de zece ani in diabolica inchisoare de la Aiud, alaturi de alti reprezentanti de seama ai spiritualitatii si creativitatii romanesti, ca si de diferite profesiuni, pana la bietii tarani care se opuneau colectivizarii agriculturii, I. Necula traseaza coordonatele esentiale ale biografiei filosofului si totodata omului politic pana in 1944. Afirmandu-se ca un intelectual de inalta cultura si ca un filosof de profunda gandire originala, daruindu-se propasirii tarii si neamului romanesc, a fost cooptat, in 1921, in primul guvern al maresalului Averescu, si a doua oara in 1926, in aceeasi formatiune guvernamentala. Incepand din 1930, a conferentiat in multe tari europene, elogios apreciat, in 1934, Elena Vacarescu, o adevarata ambasadoare a culturii romanesti in Franta, considera conferinta lui Ion Petrovici la Academia Franceza drept "unul din cele mai mari succese pe care un roman le-a obtinut vreodata la Paris". Dobandind un binemeritat prestigiu prin excelentele sale lucrari si exegeze filosofice, in 1935 a fost ales membru al Academiei Romane. In 1940, stabilindu-se la Bucuresti s-a dedicat muncii stiintifice si activitatii universitare. Soarta l-a facut sa intre, la 5 decembrie 1941, in guvernul prezidat de maresalul Ion Antonescu, pana la 23 august 1944, cu consecinte nefaste in perioada instaurarii comunismului in tara noastra.
Atacul l-a dezlantuit Iorgu Iordan, prin articolul Un ministru antonescian, Ion Petrovici, publicat in Tribuna poporului din 20 septembrie 1944. Calvarul filosofului a inceput in aprilie 1945, cand a fost arestat.


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.