Comisia de politica externa si de aparare a Senatului Frantei a dezbatut, saptamana trecuta, raportul senatorului Jaques Blanc, privind ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Avizul favorabil acestei ratificari a fost obtinut dupa dezbat
Comisia de politica externa si de aparare a Senatului Frantei a dezbatut, saptamana trecuta, raportul senatorului Jaques Blanc, privind ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE. Avizul favorabil acestei ratificari a fost obtinut dupa dezbateri destul de animate, urmand ca plenul sa se pronunte maine dupa-amiaza, in prezenta ministrului francez pentru Cooperare, Brigitte Girardin, a ministrului pentru Afaceri europene, Catherine Colonna si a omologului sau roman. Raportul trece in revista intregul proces de pregatire a Romaniei, de la primul acord de asociere in 1995. Negocierile, subliniaza raportul, au fost purtate "intre respectul unui angajament istoric si necesitatea unei vigilente speciale". Incheierea negocierilor sub conditia unui raport de urmarire din partea Comisiei Europene a insemnat si includerea a doua clauze speciale de salvgardare, care pana in prezent nu au fost activate. Ramane insa in vigoare un mecanism de urmarire ulterior aderarii, la 1 ianuarie 2007. "O data cu aderarea Romaniei si Bulgariei, limitele institutionale definite de Tratatul de la Nisa sunt atinse" - se specifica in raport. "Orice noua extindere este conditionata de adaptarea institutiilor". Daca de la 1 ianuarie, Romania si Bulgaria va detine cate un comisar, comisia ce se va instala in 2009 va avea un numar inferior de membri fata de statele membre, urmand sa se aplice principiul rotatiei.
Ratificarea, recomandata
Raportorul specifica de asemenea ca daca Romania si Bulgaria devin parte a tuturor Tratatelor care definesc in acest moment UE ele nu vor fi incluse de exemplu in spatiul Schengen, si nici in spatiul monetar comun (pentru care economiile trebuie sa respecte anumite criterii de convergenta).
Libera circulatie a muncitorilor se va aplica Romaniei si Bulgariei abia din 2012, adica la cinci ani dupa aderare, perioada tranzitorie putand fi prelungita in anumite state cu doi ani. Franta face parte dintre statele care aplica aceasta restrictie, derogarile privind doar celor care au studiat si obtinut o diploma in Franta si al caror calificari prezinta interes pentru piata franceza .
Raportul contine un capitol special rezervat contributiei la politica externa si de securitate comuna. Se mentioneaza inclinatia spre SUA a politicii externe, faptul ca cele doua tari au participat la coalitia condusa de SUA in Irak. In timp ce Bulgaria a votat deja retragerea trupelor sale, in Romania discutia este abia lansata. De asemenea, cele doua tari au semnat acorduri cu Washington care permit stabilirea de baze americane pe teritoriul lor. Raportul recomanda ratificarea Tratatului de aderare - care ramane totusi sub rezerva deciziei Consiliului European din decembrie.
Minoritatile, considerate in continuare o problema
In cursul dezbaterilor din Comisie, presedintele acesteia, senatorul Serge Vincon a subliniat ca, in contextul unei Europe in criza, aderarea Romaniei si Bulgariei permite deschiderea unor spatii complementare spre doua tari apropiate Frantei. "Este vorba, de asemenea, de respectarea cuvantului dat", a mai spus el. Senatorul Andre Dulait s-a aratat ingrijorat de perspectivele migratiei tiganilor, al caror numar este estimat la 400.000 in Bulgaria si un million in Romania, in timp ce Didier Boulard s-a aratat multumit ca au fost luate toate precautiile necesare privind evolutiile post-aderare. El s-a aratat totusi mirat de pozitiile autoritatilor romane si bulgare privind continuarea largirii spre alte state din regiune, pozitii mentionate in raport, "stiind ca UE a consimtit deja la eforturi extrem de importante pentru a accepta cele doua state".
Catherine Tasca a apreciat ca aderarea celor doua state este un eveniment fericit pentru Europa si pentru Franta, prin aportul "istoriei, culturii si resurselor intelectuale ale celor doua state". Soarta minoritatilor l-a preocupat si pe Phillippe Nogrix, ca si soarta orfanilor. El s-a intrebat daca notiunea de "legalitate europeana" este bine inteleasa in cele doua tari. Grupul comunist, republican si cetatenesc a decis insa sa boicoteze ratificarea Tratatului de aderare, nu in semn de neincredere fata de cele doua tari, ci in semn de neincredere fata de actuala constructie europeana. Dupa precizarile aduse de raportor fata de chestiunile ridicate in timpul dezbaterii, Comisia de politica externa a adoptat raportul sau in unanimitate, urmand ca proiectul de Lege privind ratificarea Tratatului de aderare a Romaniei la UE sa intre in dezbaterea plenului maine, incepand cu ora 16.15 (17.15 ora Bucurestiului).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.