Bosniacii au votat, duminica, pentru reinnoirea institutiilor centrale si regionale ale fostei republici iugoslave, in cadrul unui scrutin considerat crucial pentru viitorul sau, intrucat pentru prima data de la sfarsitul razboiului din anii 1992-199
Bosniacii au votat, duminica, pentru reinnoirea institutiilor centrale si regionale ale fostei republici iugoslave, in cadrul unui scrutin considerat crucial pentru viitorul sau, intrucat pentru prima data de la sfarsitul razboiului din anii 1992-1995, alesii vor conduce ei insisi tara fara tutela internationala. Postul de Inalt reprezentant al comunitatii internationale, dotat cu puteri discretionare ce-i permit demiterea alesilor si impunerea unor legi, urmeaza sa fie desfiintat in iunie 2007. Peste 2,7 milioane de alegatori au fost chemati la urne, pentru a-i alege, pentru un mandat de patru ani, in cadrul unui sufragiu direct, pe cei trei membri ai presedintiei colegiale bosniace - un sarb, un croat si un musulman. Dupa numararea a aproximativ 50% din voturile exprimate, musulmanul Haris Silajdzic si sarbul Nebojsa Radmanovic, considerati moderati, precum si nationalistul croat Ivo Miro erau in fruntea acestei curse, dupa cum a indicat, ieri dimineata, Comisia Electorala Centrala, citata de agentiile de presa internationale. Fost Prim-ministru si ministru de Externe al Bosniei in timpul razboiului, Silajdzic a obtinut 38,13% din voturi. Membru al Uniunii Social-Democratilor Independenti, Radmanovic a obtinut 56,25% din sufragii, in timp ce Jovic, cu 11,83%, il devanseaza cu putin pe candidatul moderat croat Zeljjko Komsic. De la sfarsitul razboiului, toti alesii la presedintia tripartita a Bosniei, au fost nationalisti. In cadrul scrutinului de duminica, bosniacii au reinnoit totodata parlamentul central si Adunarile Republcii Srpska (RS, entitatea sarba) si Federatiei Croato-Musulmane, entitati care formeaza Bosnia de dupa razboi si care sunt unite doar prin cateva institutii centrale. In RS, ei au ales de asemenea un presedinte, in timp ce, in Federatia Croato-Musulmana, au votat pentru a-i desemna pe reprezentantii parlamentelor celor 10 regiuni ale sale. Primele rezultate pentru aceste institutii se asteaptau sa fie cunoscute in cursul zilei de ieri. Pentru a intra in parlament un partid trebuie sa treaca de pragul electoral de 3% din voturi. Populata de 3,8 milioane de locuitori, Bosnia este una din tarile cele mai sarace ale Europei, iar somajul atinge aici 31% din populatia activa. Bosnia negociaza in prezent un Acord de stabilizare si asociere cu Uniunea Europeana, o prima etapa pe drumul lung al aderarii, dar intarzierile inregistrate in adoptarea de reforme risca sa amane semnarea acestui acord, initial prevazuta pentru sfarsitul acestui an. La precedentele alegeri generale din 2002, partidele nationaliste care conduceau tara in timpul razboiului, au revenit la putere. Nationalistii ar urma acum, potrivit sondajele preelectorale, sa fie invinsi de social-democrati in cele doua entitati, fapt ce nu a impiedicat o campanie electorala marcata de o retorica nationalista, chiar si partidele considerate moderate facand apel la "un discurs etnic". Sarbii au facut cunoscut in campania electorala intentia de a organiza un referendum pentru independenta entitatii lor, in timp ce musulmanii si croatii au cerut desfiintarea Republicii Srpska, a carei existenta este validata de acordurile de pace de la Dayton (SUA) care au pus capat razboiului. Potrivit Comisiei Electorale de la Sarajevo, aproximativ 53% din cei inscrisi pe liste s-au prezentat duminca la urne, o rata de participare inferioara in raport cu alegerile precedente.
Despre autor:
