Bosniecii au fost chemati, ieri, al urne, pentru alegerea celor care le vor ghida tara dupa un deceniu de supraveghere internationala, informeaza Rompres. Votantii vor alege tripla-presedintie a statului (sarbo-croato-musulamna), Parlamentul precum, si presedintele si cei doi vicepresedinti ai Republicii Srbska, a sarbilor din Bosnia. Vor fi, de asemenea, alese adunarile celor doua regiuni si 10 cantoane ale federatiei. Musulmanii, care alcatuiesc aproximativ 50% din populatia Bosniei doresc cresterea puterii guvernului central in defavoarea regiunilor. Principalul lor partid, Partidul Actiunii Democratice (SDA), se confrunta cu o provocare puternica din partea actualilor aliati - Partidul pentru Bosnia-Herzegovina (SBiH), precum si din partea social-democratilor (SDP), cel mai mare partid multietnic de opozitie.Croatii, care alcatuiesc cel mai mic grup etnic, au reiterat apelul la crearea unei a treia regiuni daca Bosnia nu este reorganizata astfel incat sa le fie acordata mai multa protectie. Partidul care a dominat mult timp, Uniunea Democrata Croata (HDZ) a pierdut o parte din influenta, dar se asteapta sa obtina totusi un scor bun. Sarbii se opun cu insistenta oricaror schimbari care ar putea sa le reduca in continuare autonomia, asta dupa ce au acceptat o administrare in comun a armatei si a TVA. Opozitia lor la unificarea fortelor de politie ar putea bloca discutiile in curs privind stabilirea de legaturi mai stranse cu UE. Se asteapta ca Alianta Social Democratilor Independenti a primului ministru Milorad Dodik, sa obtina o mare victorie in Republica Srbska. Dodik a provocat valva in Occident cu propuneri de secesiune daca existenta regiunii sarbe este amenintata.
Liderii musulmani, sarbi si croati nu sunt de acord privind conducerea Bosniei dupa incheierea planificata a protectoratului international, in 2007.Desi UE si NATO nu planuiesc sa retraga 6000 de trupe, va fi desfiintat postul de "supraveghetor al pacii" instituit prin acordul de pace din 1995 de la Dayton, post ocupat in prezent de Christian Schwarz-Schilling. O tranzitie de succes ar arata UE ca republica ex-iugoslava poate functiona de una singura si ar potenta sansele Bosniei pentru o viitoare aderare la UE. Perioada electorala a reaprins animozitati etnice legate de razboiul din 1992-1995, in care au fost ucisi cel putin 100.000 de oameni. Oficialii occidentali spera ca aceste sentimente se vor calma dupa vot si ca bosniecii vor opta pentru o schimbare. (D.E.)