Coalitia pentru o Guvernare Curata (CGC), intrunita in sedinta comuna, a formulat o serie de observatii si recomandari pe marginea numirii noilor sefi ai serviciilor secrete, facute publice ieri. Membrii CGC pun sub semnul intrebarii candidatul propus la sefia SRI - George Maior, dar nu atat persoana acestuia, ci partidul din care acesta provine. "Nominalizarea in fruntea SRI, unul din serviciile banuite ca a utilizat in scop politic mostenirea fostei Securitati, a unui reprezentant al partidului in care era membru si Omar Hayssam, om de afaceri sirian banuit de terorism, nu este de natura sa redea increderea publicului in aceste servicii", atrage atentia CGC, subliniind: "Chiar daca teoretic am putea fi de acord cu decizia de a incredinta un serviciu secret opozitiei, PSD este partidul care, prin membrii sai de varf, a avut deja controlul acestor servicii cea mai mare parte din perioada tranzitiei, vreme in care nu a dovedit ca are vointa politica necesara pentru reforma lor". Membrii CGC amintesc faptul ca "fuga din tara a acuzatului Omar Hayssam, ca si nenumaratele scurgeri si manipulari de documente ale fostei Securitati de catre serviciile secrete romanesti in ultimii cinsprezece ani au creat un climat de neincredere publica in capacitatea acestor servicii de a actiona autonom si in spiritul statului de drept". Intr-un mod subtil, CGC incurajeaza cele doua institutii care, potrivit legii, sunt efectiv implicate in procesul de numire a sefilor serviciilor secrete, Presedintia si Parlamentul, sa-si exercite mandatul printr-o colaborare adecvata.
Ce s-a intamplat cu arhivele din ultimii 16 ani
CGC solicita presedintelui Traian Basescu, dar si Parlamentului Romaniei "ca noilor sefi ai serviciilor secrete sa le fie incredintat un asemenea mandat de ruptura clara cu trecutul, iar evaluarea si stabilirea noilor lor responsabilitati si prioritati sa fie aduse la cunostinta opiniei publice". Ei invoca faptul ca "Suntem ultima tara din cele candidate la Uniunea Europeana care extrage, cu mare dificultate, arhivele comunismului din domeniul Securitatii si armatei", adaugand: "Desi apreciem pozitiv rolul jucat de presedintele Traian Basescu in transferul arhivelor Securitatii catre un organism civil, CNSAS, credem ca este absolut necesar sa se verifice amanuntit ce s-a intamplat cu continutul acestor arhive in ultimii 16 ani". Coalitia invoca faptul ca vreme de peste cinsprezece ani, aceste arhive au fost arbitrar secretizate, distruse sau manipulate, mai ales contra fostilor disidenti, a opozitiei politice, a societatii civile aparute in 1990. "Fara o analiza riguroasa a felului in care serviciile secrete au tratat mostenirea Securitatii nu se poate vorbi de o despartire a lor de trecutul acesteia. La fel, fara o ancheta transparenta a felului in care dupa 1990 unele servicii secrete au infiltrat, supravegheat si manipulat partidele si presa de opozitie orice speranta de europenizare a serviciilor noastre secrete ramane iluzorie", sustine CGC.
Rolul serviciilor secrete in combaterea coruptiei
Membrii acesteia atentioneaza asupra faptului ca "Serviciile secrete vor avea un rol foarte important in combaterea coruptiei, o prioritate a Romaniei in lunile urmatoare, pentru a se asigura o integrare rapida in Uniunea Europeana. De aceea este nevoie ca procedura de numire si mandatul sefilor serviciilor secrete sa faca obiectul unei dezbateri transparente". CGC incurajeaza partidele politice de orientare democratica sa coopereze pentru a adopta un pachet de legi al Sigurantei Nationale demn de o tara NATO, nu de un stat succesor al regimului comunist. In numele Coalitiei pentru o Guvernare Curata semneaza: Academia de Advocacy; Alianta Civica; APADOR-CH; Pro Democratia; Centrul pentru Jurnalism Independent; Freedom House, Romania; Grupul pentru Dialog Social (GDS); Societatea Academica din Romania (SAR); Societatea Timisoara.