Rezolutia Adunarii Nationale a Secuilor (ADS) ce s-a desfasurat, pe 18 iunie 2006, in localitatea harghiteana Ditrau a fost redactata de liderii autonomistilor. Rezolutia afirma principiile autodeterminarii interne a poporului secuiesc care se refera la enuntarea dreptului de a "declara dreptul la autodeterminare al poporului secuiesc, parte integranta a natiunii maghiare", la "stabilirea hotarelor provizorii ale Tinutului Secuiesc, cuprinzand scaunele secuiesti istorice", respectiv la "formularea si adoptarea principiilor autoguvernarii interne a Tinutului Secuiesc". In acest weekend, liderii secuilor autonomisti se vor aduna in orasul Sfantu Gheorghe, in cladirea Primariei pentru a discuta amanuntele privind punerea in practica a rezolutiei. In acest sens, ei doresc elaborarea unei noi Adunari Nationale in data de 4 noiembrie, respectiv stabilirea datei cand va avea loc un referendum secuiesc si pregatirea in amanunte a acesteia.
In continuare redam integral continutul Rezolutiei fara a adauga vreun comentariu.
I. ADS, intrunita in data de 18 iunie 2006 la Ditró-Ditrau, alcatuita din reprezentantii tuturor secuilor, declara dreptul la autodeterminare al poporului secuiesc, parte integranta a natiunii maghiare si pe baza acestui drept, autoguvernarea interna a Tinutului Secuiesc.
II. ADS stabileste hotarele provizorii ale Tinutului Secuiesc, cuprinzand scaunele secuiesti istorice, asa cum au fost prevazute in propunerea legislativa cu privire la Statutul de Autonomie al Tinutului Secuiesc, adoptata de Consiliul National Secuiesc (CNS) si inaintata Parlamentului Romaniei.
III. ADS formuleaza si adopta principiile autoguvernarii interne a Tinutului Secuiesc:
1. Egalitate deplina si efectiva tuturor locuitorilor si popoarelor din Tinutul Secuiesc! Poporul secuiesc are dreptul de a se instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizii alesi din sanul sau, are dreptul de a beneficia de mijloacele de protectie necesare pastrarii identitatii sale nationale, are dreptul de a fi reprezentat in corpurile legiuitoare in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc si de a dispune de organele administrative, deliberative, executive si legislative proprii.
2. Asigurarea puterii la nivel regional, care dispune de autoritate deliberativa constituita prin mijloace democratice, de o larga autonomie si de mijloacele necesare exercitarii competentelor de autoguvernare.
3. Dorim o structura regionala in cadrul Tinutului Secuiesc care sa dispuna de nivelurile de putere adecvate aplicarii efective a subsidiaritatii si autoguvernarii, principii ce trebuiesc avute in vedere de catre Romania in cursul procesului de aderare la Uniunea Europeana.
4. Egalitate pentru fiecare cult religios recunoscut de stat.
5. Realizarea unui sistem social si politic caracteristic statului de drept in viata publica. Garantarea democratiei directe si indirecte.
6. Garantarea dreptului la proprietate, sanse egale si solidaritate in activitatea economica. Autonomie economica si financiara. Impozitele din teritoriu sa revina in proportie de 90% Tinutului Secuiesc.
IV. Adunarea Nationala a Secuilor:
1. Revendica aplicarea in Romania a normelor practicate in cadrul Uniunii Europene, prin care poporul secuiesc, asemeni comunitatilor autonome din Uniunea Europeana, sa-si poata exercita neingradit dreptul la autodeterminare prin autonomia Tinutului Secuiesc.
2. Revendica inceperea tratativelor din partea Presedintelui, Parlamentului si Guvernului Romaniei cu CNS despre infiintarea Tinutului Secuiesc ca regiune autonoma administrativa si semnarea tratatului, avand ca obiect, recunoasterea autonomiei Tinutului Secuiesc pana in data de 30 septembrie 2006.
3. In cazul nerealizarii acestui tratat, cheama CNS sa convoace in toamna anului 2006 ADS in scopul stabilirii masurilor de exercitare a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc, sa revendice de la Marile Puteri semnatare ale Tratatului de la Trianon refacerea dreptului colectiv al maghiarilor din Transilvania si al secuilor de care sunt privati de 86 de ani, sa faca demersuri pe langa Natiunile Unite, pe langa Uniunea Europeana pentru garantarea printr-un tratat international a statutului autonom al Tinutului Secuiesc, ca mod de recunoastere a dreptului la autodeterminare a poporului secuiesc.
4. Se adreseaza Guvernului maghiar din totdeauna sa-si exercite rolul protector asupra revendicarilor la autonomia Tinutului Secuiesc.
V. ADS investeste CNS sa reprezinte vointa poporului secuiesc, sa asigure prin reteaua sa organizatorica in Tinutul Secuiesc autoorganizarea colectivitatilor secuiesti, sa asigure reprezentarea Tinutului Secuiesc in tara si in strainatate.
Autodeterminare poporului secuiesc - autoguvernare Tinutului Secuiesc!
Adunarea Nationala a Secuilor din Ditró-Ditrau. (L.I.)
500 de maghiari peremisti contra "iredentistilor" lui Marko
Declaratia facuta de liderul UDMR, Bela Marko, la o intalnire cu primarii din Tinutul Secuiesc, conform careia formatiunea lui sustine autonomia secuilor, a pus pe jar nu numai lumea politica de la Bucuresti, dar si pe cei care militeaza pentru autonomia regiunii ce cuprinde judetele Harghita, Covasna si estul judetului Mures. De asemenea, liderii politici din Budapesta au reactionat la afirmatiile lui Marko.
Printre cele mai bizare reactii a fost insa cea a liderului Partidului Romania Mare din Hunedoara. Conform relatarii purtatorului de cuvant al filialei PRM, Costel Avram, peste cinci sute de etnici maghiari, membri ai partidului se dezic de initiativa autonomista. Potrivit lui Avram, PRM Hunedoara are 6300 de membri dintre care peste 500 sunt de etnie maghiara. "Am stat de vorba despre afirmatiile facute de Bela Marko cu o serie de membri de etnie maghiara ai partidului nostru din Vulcan care sustin ca nu sunt de acord cu solicitarile acestor talhari iredentisti", a declarat Avram pentru un ziar maghiar din Arad. De luni de zile presa maghiara din Romania relateaza despre miscarea autonomistilor secui. Obsesia liderilor autonomisti a patruns chiar si unele manifestari ale bisericilor istorice din Ardeal sau evenimentele culturale ale comunitatii din regiune. In fiecare an, la sfarsitul lunii iulie, langa Miercurea Ciuc se organizaza festivalul "Celor o mie de fete din Secuime". Printre vorbitori s-a aflat si liderul Consiliului National Secuiesc (CNS), dr. Jozsef Csapo. Acesta a tinut un discurs lung despre importanta obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc. Multi intelectuali si o parte dintre organizatori au considerat neavenita interventia lui Csapo, avand in vedere ca este vorba despre o actiune culturala si una politica.
Autonomie secuiasca intr-un Ardeal autonom
Recent pe pagina oficiala a primariei Sfantu Gheorghe a fost publicat un articol semnat de un jurnalist consacrat al presei de limba maghiara din Transilvania, Lajos Sylveszter. Acesta dezbate pe larg problema autonomiei. Sylveszter militeaza impotriva unor formulari, precum "regiune" sau "zona". Jurnalistul considera ca cel mai corect este folosirea cuvantului "föld" - "tara" - dand exemplul "Tara Secuilor". La finalul incursiunii sale lingvistice, Sylveszter conchide: "Singura solutie este autonomia Tarii Secuilor, ca parte in cadrul unei Transilvanii independente".
Tensiunea politica din regiune se agraveaza pe zi ce trece. Chiar si liderii autonomistilor se contrazic intre ei in unele probleme. Un caz elocvent ce vine in confirmarea acestei informatii este legat de miscarile de protest din Budapesta ce au avut loc in aceste zile. Pe de o parte unii lideri cer sprijinul premierului maghiar, Ferenc Gurcsany, pe de alta parte in mai multe localitati din Secuime, formatiunea lui Csapo a organizat demonstratii si proteste impotriva acestuia. Acest ultim aspect este cu atat mai bizar cu cat premierul maghiar in repetate randuri a declarat ca sustine demersurile autonomistilor in obtinerea dezidaratelor enuntate de acestia. Actiunile de protest ale maghiarilor din Romania care cer demisia premierului maghiar au avut loc in Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc si o serie de localitati mai mici. Genul actiunilor este unul discutabil, ele fiind de tip "flashlomb" (spontane si de scurta durata). Manifestantii, cetateni romani, au solicitat demisia premierului Gurcsany. Pe bannerele purtate de demonstranti au fost postate mesaje precum: "Cele intamplate in Ungaria trebuie sa fie semnal pentru maghiarii din Ardeal!"
Proces cu cantec de ziua Adunarii Nationale a Secuilor
La evenimentele organizate de autonomistii secui, ce au avut loc pe 18 iunie a.c. in localitatea Ditrau din judetul Harghita, jandarmii au amendat organizatorii adunarii cu cate o mie de lei noi. Amenzile au fost aplicate pentru prelungirea timpului anuntat initial de organizatori. Cei amendati au contestat amenzile in instanta, ei fiind reprezentati de controversatul avocat Elod Kincses. Acesta a fost implicat in incidentele interetnice din primavara lui 1990 din Targu Mures. Pentru a nu fi deferit Justitiei el s-a refugiat pana la termenul de prescriptie in Ungaria. Procesul celor amendati de Jandarmeria Romana are termen cu doar o zi inainte de programata Adunare Nationala a Secuilor. (L.I.)
Autonomistii invoca Tratatul ONU
ZIUA Foto Liderii secuilor autonomisti au elaborat o serie de lucrari si tratate pentru a sustine doleantele lor. Astfel, echipa lui Csapo Josef (foto) face referire la Tratatul international privind drepturile politice si cetatenesti (ONU 1966, intrat in vigoare in 23 martie 1976). Acest document prevede printre altele ca toate popoarele au dreptul la autodeterminare. In conformitate cu dreptul la autodeterminare, popoarele isi hotarasc in mod liber propriul lor sistem politic si isi asigura in mod liber dezvoltarea lor economica, sociala si culturala; in scopul atingerii dezideratelor sale fiecare popor - pe baza colaborarii economice internationale si respectarii obligatiilor ce decurg din dreptul international - dispune liber de propria bogatie naturala si de propriile resurse energetice. Un popor nu poate fi privat sub nici o forma de mijloacele sale de existenta; Statele parti ale prezentului tratat inclusiv cele care raspund de teritorii lipsite de autoguvernare si cele care raspund de protectoratul altor teritorii, vor inlesni afirmarea dreptului la autodeterminare a popoarelor si vor respecta acest drept in concordanta cu reglementarile cuprinse in Carta Natiunilor Unite".
Conducerea CNS se bazeaza pe faptul ca Romania, ca semnatar al acestui tratat, si care are sub tutela sa teritoriul Tinutul Secuiesc lipsit de competentele autoguvernarii, are obligatia asigurarii conditiilor necesare afirmarii dreptului la autodeterminare al poporului secuiesc.
Un alt document la care se fac referiri in discursurile autonomistilor este Rezolutia Adunarii Nationale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Conform acestui act trebuia acordata "deplina libertate nationala pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra si judeca in limba sa proprie prin indivizi din sanul sau si fiecare popor va primi drept de reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii in proportie cu numarul indivizilor ce-l alcatuiesc".
"Poporul secuiesc revendica, in conformitate cu Carta Europeana a Autonomiei Locale, Carta Europeana a Autonomiei Regionale, Carta Europeana a Limbilor Regionale sau Minoritare, Conventia Cadru pentru Protectia Minoritatilor Nationale, Recomandarea nr. 1201/1993 a Consiliului Europei, Rezolutia nr. 1334/2003 a Consiliului Europei, Raportul Parlamentului European din 5 aprilie 2005 privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana - transferarea prin lege a tuturor competentelor, atributiilor si institutiilor prin care se poate garanta autoguvernarea Tinutului Secuiesc", spun specialistii lui Csapo pe pagina oficiala a CNS (www.sznt.ro).
Initiatorii autonomiei invoca exemple europene precum statutul pe care il au in Uniunea Europeana germanii din Tirolul de Sud din Italia, catalanii in Catalonia din Spania, comunitatea suedeza in insulele Aland din Finlanda, flamanzii in Flandria din Belgia si bascii in tara Bascilor. (L.I.)
16 ani de campanie anti-Romania
Campania agresiva declansata de numeroasele formatiuni maghiare din Romania inca de-acum 16 ani nu mai surprinde pe nimeni, scopul urmarit cu obstinatie in toata aceasta perioada fiind acelasi: obtinerea autonomiei teritoriale in detrimentul Romaniei si a legilor statului roman. De-a lungul acestor ani, romanii au ajuns discriminati si minoritari in propria tara. Si in acest an, provocarile maghiarilor din Romania nu au lipsit din peisaj. In februarie, senatorul UDMR Gyorgy Frunda, care detinea postul de sef al delegatiei Romaniei la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de la Strasbourg punea sub semnul intrebarii, printr-un proiect de Recomandare inaintat APCE, insasi esenta statului roman. Dupa ce declarase ca nu reprezinta Romania la Consiliul Europei si pronuntandu-se impotriva articolului 1 din Constitutie, privind statul natonal unitar roman, Frunda avea sa-si transpuna ideile in Recomandarea 1735 care facea trimitere la autonomie culturala si autonomie teritoriala. Mai mult, senatorul amintea in text Tratatele de Pace de la Trianon si Paris, prin care "anumite tari au pierdut teritorii".
Reabilitarea criminalului de razboi Wass Albert
In acelasi timp, senatorul milita si pentru reabilitarea unui criminal de razboi ungur, contele Wass Albert, condamnat pentru uciderea unor evrei si romani in timpul ocupatiei Ardealului de Ungaria horthysta. Gyorgy Frunda a incercat chiar sa transforme recomandarea sa in anexa a Conventiei Europene privind Drepturile Omului, lucru ce ar fi dus chestiunea autonomiei in fata CEDO. Frunda a reusit insa, prin campania sustinuta alaturi de personalitati de varf ale UDMR, sa reabiliteze memoria contelui Albert Wass. Iar bustul grofului Wass, condamnat la moarte in contumacie in 1946, pentru crime de razboi documentate si la Muzeul Holocaustului, a fost amplasat, in luna martie, in parcul memorial din Odorheiul Secuiesc, cu inscriptia "Vandor szekely - Secuiul ratacitor". In acest fel, au fost sfidate prevederile Ordonantei de Urgenta nr. 31 din 13 martie 2002 cu privire la interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savarsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii. Desi Asociatia Comunitara a Romanilor din Odorheiul Secuiesc (ACROS) a protestat la toate forurile responsabile fata de acest demers, autoritatile au ramas impasibile. Motiv pentru care, la 15 martie, de ziua Ungariei, liderii maghiari reuniti la Odorheiu Secuiesc l-au omagiat public pe Albert Wass. Liderii maghiari au depus jerbe si coroane la bustul lui Wass, precum si steaguri ale Ungariei pe care scria: "pentru autonomie"
Cu autonomia in coasta lui Basescu
De asemenea, Consiliul National al Secuilor trimitea, in luna martie, presedintelui Traian Basescu argumente referitoare la autonomia teritoriala in Uniunea Europeana, intr-o noua incercare de a convinge guvernantii sa accepte masura declararii autonomiei Tinutului Secuiesc. Consiliul National al Secuilor (CNS) ii reamintea sefului statului ca s-a angajat sa asigure autonomia culturala a minoritatilor nationale din Romania, daca cineva ii poate demonstra existenta unor astfel de reglementari. Incercarea CNS de a obtine autonomia teritoriala nu e de ieri, de azi. Din 1991 si pana in prezent, CNS a trimis Parlamentului roman aproximativ zece proiecte de lege care vizau autonomia Tinutului Secuiesc. Aceste initiative legislative nu au trecut niciodata de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor sau a Senatului. Potrivit unei hotarari privind inaintarea in Parlamentul Romaniei a statutului de autonomie, abordat in octombrie 2003 la Sfantu Gheorghe, secuii cereau "realizarea autonomiei Tinutului Secuiesc prin mijloace caracteristice statului de drept si democratic, in conformitate cu principiile prevazute in Hotararea 133/2003 a Consiliului Europei si prin procedeele caracteristice democratiei parlamentare".
Santaj la UE
La jumatatea acestei luni, presedintele UDMR Marko Bela, a recurs chiar la santaj pentru a obtine mult dorita autonomie. Intr-o scrisoare adresata vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini, si comisarului european pentru extindere Olli Rehn, Marko Bela punea in legatura votarea actului normativ pentru infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) cu votarea, in Parlamentul Romaniei a Legii statutului minoritatilor nationale. Frattini si Rehn si-au exprimat nedumerirea fata de blocarea de catre UDMR a legii ANI, declarandu-se dezamagiti in special de faptul ca proiectul de lege al Agentiei Nationale de Integritate nu a fost promulgat dupa dezbaterile din Camera inferioara a Parlamentului. Scrisoarea de raspuns a lui Marko Bela sublinia adeziunea fata de combaterea coruptiei. Insa in finalul mesaju-lui, fara nici o legatura cu inceputul, liderul UDMR aducea in discutie proiectul Legii Statutului minoritatilor din Romania solicitand sprijinul Comisiei Europene pentru adoptarea acestui act normativ.
Presa maghiara instigatoare
Mass-media din Ungaria a incins spiritele, in urma cu trei saptamani, denuntand, cu insistenta un incident care ar fi avut substrat etnic in Romania. Mai precis, stirile difuzate in Ungaria faceau referire la doi biciclisti unguri care se antrenau pe soselele din Romania si care ar fi fost batuti de trei romani doar pentru simplul fapt ca erau unguri. In realitate, atacatorii celor doi cetateni unguri erau de nationalitate maghiara, iar incidentul nu a a avut nici cea mai mica unda de motivatie etnica. Cazul a fost deosebit de important deoarece in ultimele saptamani intre Budapesta si Bratislava au aparut tensiuni diplomatice generate de atacarea unei persoane de etnie maghiara. In Romania este insa arhicunoscut cazul lui Mihai Cofariu, etnic roman batut cu bestialitate in timpul evenimentelor de la Targu Mures, din 1990, dar care, la vremea respectiva, a fost prezentat de mass-media maghiara ca fiind un etnic maghiar lovit de romani. (D.E.)